Nu-i Banc, îi Site-ul

  Dacul cu steag după gratii și nația cu ficatul în pioneze România lui Bolo și Micușor– un experiment de colonie digitală cu spoială tricoloră --- În fiecare oraș apărea el – Stegarul DAC. Cu tricolorul în mână și o convingere demnă de-o tragedie antică, urla „Țara n-a murit!”. Îl ignorau unii, îl fotografiau alții. Părea nebun, dar era una dintre puținele forme de curaj vizibil. Acum nu mai urlă. Acum e după gratii. În România europeană, patriotismul naiv a devenit infracțiune administrativă. Între timp, guvernul merge ca uns, președintele zâmbește digital, iar poporul face economie la căldură și speranță. --- Guvernul Bolo: eficiență fără suflet, dezvoltare fără oameni Făt-Frumos Sprâncenat, alias Bolo, e noul model de politician: taie, reduce, eficientizează. A devenit simbolul ordinii, dar și al indiferenței programate. Un Excel în carne și oase. – S-au redus funcționari? Da. Dar și spitale, școli, oameni. – S-au terminat proiecte? Da. Dar la preț dublu și fără rost pentru săr...

 Când adevărul e folosit ca o mască. Cazul patrioților de carton – Șoșo Într-o epocă în care minciuna e politică de stat și tăcerea e o formă de complicitate, apariția unor personaje care „spun lucrurilor pe nume” pare, la prima vedere, un act de curaj. Așa s-a născut și mitul Șoșo – figura controversată care s-a poziționat „împotriva sistemului”, deși pare desprinsă dintr-un mecanism bine uns exact de același sistem. Spune adevăruri. Da, multe dintre afirmațiile ei despre trădările guvernului, despre influența străină în deciziile României, despre vânzarea resurselor și despre sărăcirea deliberată a poporului sunt adevărate. Dar aici se termină și meritul. Pentru că Șoșo nu construiește. Ea doar acuză. Nu propune, nu creează, nu caută soluții reale. În schimb, recită aceleași lozinci patriotarde, înfierbântă masele cu idei de revoltă, creează panică și, paradoxal, întărește tocmai structura împotriva căreia pretinde că luptă. Este ușor să pari singura voce lucidă într-o țară amorț...

  🌍 Europa Verde și Moartea Lentă a Propriei Bunăstări De la salvarea planetei la sinuciderea programată a unei civilizații --- 📌 1. Introducere: o direcție bună dusă prea departe În ultimii ani, Uniunea Europeană a adoptat o direcție aparent lăudabilă: combaterea schimbărilor climatice. Se vorbește despre „tranziția verde”, „neutralitate climatică”, „dezvoltare durabilă”. Sună bine. Dar în spatele sloganurilor frumoase se conturează o realitate dură: Europa pare că se sabotează singură. --- ⚖️ 2. Reglementări și sacrificii… dar pentru cine? Europa impune: Taxe pe carbon directe și indirecte – CBAM, ETS, Renovation Wave etc. Interzicerea mașinilor termice până în 2035. Renovări forțate ale clădirilor, chiar și pentru oameni care nu-și permit. Restricții asupra agriculturii tradiționale. Etichete de carbon, audituri ecologice, certificări ESG – toate costisitoare. ✅ Toate acestea în timp ce China construiește sute de centrale pe cărbune. ✅ SUA susține petrolul și gazul, în paralel...

 🧨Cristian Piedone – Magicianul de la ANPC care ne distrage cât timp statul își face treaba murdară -- Piedone joacă rolul justițiarului prin piețe, dar adevărata sa misiune pare să fie distragerea atenției publice. Un spectacol de stat, cu halat alb. --- --- Cristian Piedone – între ANPC, PR și operațiuni de distragere Cristian Piedone nu mai e demult doar un personaj politic – e o strategie de PR național. Un fel de reality-show cu uniformă de control, halat alb și live-uri din piață, exact cât să te facă să uiți de inflație, pensii speciale, corupție sistemică și licitații cu dedicație. Într-o țară în care nimic nu funcționează la timp – spitalele, școlile, justiția – Piedone apare ca din povești și închide o gogoașerie unde frișca nu era „la rece”. Publicul aplaudă, presa dă titluri cu majuscule, iar politicienii zâmbesc în umbră – distragerea a reușit. Piedone este exact ce trebuie într-un sistem care vrea să dea impresia că lucrează, fără să schimbe ceva cu adevărat. El e „b...

 🇷🇴 Versus 🇯🇵 – Două lumi, două mentalități Japonezii construiesc imperii din ruine. Noi, românii, ne sabotăm singuri din confort și autosuficiență. 👉 Ei cred în kaizen – îmbunătățire constantă. 👉 Noi credem că „las’ că merge și-așa”. 👉 Ei nu ies din linie, dar se depășesc pe ei înșiși în fiecare zi. 👉 Noi încercăm să fentăm regulile ca să pară că le-am depășit. 👉 Ei trăiesc tăcuți, cu onoare, și ies în față când au ceva real de spus. 👉 Noi țipăm din tribună că „noi am fost cândva mari”. Adevărul? Nu ne mai ajută istoria dacă nu facem prezentul să conteze. Suntem un popor cu talent, dar cu lene în ADN. Cu potențial, dar fără răbdare. Și dacă nu începem să ne uităm în oglindă în loc să ne batem pe umăr, rămânem ce suntem: o națiune care putea, dar  n-a vrut destul.

  Când vine vorba de ajutat, statul nostru e plin de iubire. Dar nu pentru ai lui. Într-o țară unde peste 250.000 de copii se culcă flămânzi și sute de sate nu au nici canalizare, nici medic, nici măcar o șansă la normalitate, vine Uniunea Europeană și ne aduce lumină: zeci de mii de migranți vor fi integrați frumos, pe bani europeni, începând cu 2026. Atenție, nu mutați ilegal, ci relocați cu acte, sub umbrela noului „Pact pentru Azil și Migrație” – un set de reguli care sună bine pe hârtie și cam atât. > „România va primi aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține migrația, securitatea și afacerile interne.” — sursă oficială, Comisia Europeană. Cine se bucură? ONG-urile europene, comisarii de la Bruxelles și niște consultanți care vor tipări broșuri în 14 limbi. Cine nu se bucură? Mama singură din Vaslui care împarte o pâine la 3 copii, în timp ce statul român îi oferă 600 de lei pe lună și o promisiune că „va fi bine”. --- 🧩 Pactul pentru Migrație explicat „pe românește”...

 🔄 1. Contradicție vie Se bate cu pumnul în piept pentru Hristos, dar înjură ca la ușa cortului. Spune că iubește săracii, dar își face palat de aur și vorbește disprețuitor de „proști”. Vorbește despre smerenie, dar se compară cu marii conducători sau sfinți. E o furtună între Biblie și Gigi, între evanghelie și ego. --- 🇷🇴 2. Un „român” dintr-un film vechi El nu e doar român. E arhetipul românului: care face dreptate cu bâta, care își ia doctoratul după 3 clase (dar cu mândrie), care confundă religia cu datina și morala cu opinia personală. --- 🎭 3. Un personaj de stand-up involuntar Când vorbește, ai impresia că e un sketch. Nici Caragiale n-a scris un „Pristanda” atât de colorat. Nici Vacanța Mare n-a inventat un „Gigi” atât de... Gigi. --- 🧠 4. Logică proprie, imposibil de anticipat Are o formă de gândire în buclă: > „Eu sunt bun, pentru că fac bine. Cine nu face ca mine, nu e bun. Deci eu sunt și mai bun.” Argumentele lui sunt ilogice, dar spuse cu atâta convingere în...