Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
Când vine vorba de ajutat, statul nostru e plin de iubire. Dar nu pentru ai lui. Într-o țară unde peste 250.000 de copii se culcă flămânzi și sute de sate nu au nici canalizare, nici medic, nici măcar o șansă la normalitate, vine Uniunea Europeană și ne aduce lumină: zeci de mii de migranți vor fi integrați frumos, pe bani europeni, începând cu 2026. Atenție, nu mutați ilegal, ci relocați cu acte, sub umbrela noului „Pact pentru Azil și Migrație” – un set de reguli care sună bine pe hârtie și cam atât. > „România va primi aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține migrația, securitatea și afacerile interne.” — sursă oficială, Comisia Europeană. Cine se bucură? ONG-urile europene, comisarii de la Bruxelles și niște consultanți care vor tipări broșuri în 14 limbi. Cine nu se bucură? Mama singură din Vaslui care împarte o pâine la 3 copii, în timp ce statul român îi oferă 600 de lei pe lună și o promisiune că „va fi bine”. --- 🧩 Pactul pentru Migrație explicat „pe românește”...