Nu-i Banc, îi Site-ul

When electoral promises expire, political accountability should not Personal opinion The American elections of November 3, 2026, offer a lesson that should be studied not only in Washington, but also in European capitals, including Bucharest. In 2024, Americans chose to give Donald Trump and the Republican Party another chance. Many voters were dissatisfied with the Democrats, the economic situation, inflation, cultural policies and the direction in which the country was heading. Trump arrived with ambitious promises: a stronger economy, lower prices, order, prosperity and solutions to international conflicts. Two years later, voters delivered their first major verdict. Democrats won control of both chambers of Congress, including victories in traditionally Republican states. The cost of living, the war with Iran and concerns about government corruption were among the major issues influencing voters. This does not mean that Americans suddenly became committed Democrats. It means that p...

       Ucraina, noul model european? Democrație cu două măsuri, alegeri incomode și drepturi respectate doar în declarații O Uniune Europeană care vorbește despre libertate, dar se confruntă tot mai des cu întrebarea dacă este pregătită să accepte inclusiv votul care nu îi convine. Europa ne vorbește permanent despre democrație, libertate, stat de drept, drepturile omului și solidaritate. Sunt valorile fundamentale pe care s-a construit proiectul european și pe care Bruxelles-ul le invocă ori de câte ori trebuie să explice diferența dintre lumea democratică și regimurile autoritare. Numai că, în ultimii ani, au început să apară niște întrebări incomode. Și nu doar din partea unor politicieni eurosceptici, a unor partide de opoziție sau a celor care contestă actuala direcție politică a Uniunii. Ele vin și din realitatea unor evenimente pe care nu le mai putem trata separat. De la alegeri anulate în România, la confruntări instituționale în Polonia, de la acuzații de i...

 Cât din fenomenul disparițiilor și al traficului de persoane cunoaștem cu adevărat? Restul societății este ocupat cu Insula Iubirii! De la 281 de arestări în Florida la miile de copii dispăruți, de la traficul de persoane la spectacolul politic românesc. Ce alegem să vedem și ce preferăm să ignorăm? Există știri care țin prima pagină câteva ore și există realități care ar trebui să ne preocupe ani întregi, dar despre care vorbim prea puțin. Recent, autoritățile din Florida au anunțat arestarea a 281 de persoane în urma unei operațiuni împotriva prostituției, exploatării sexuale și infracțiunilor care vizau inclusiv minori. Printre suspecți s-au aflat angajați ai unor parcuri tematice precum Disney World și Universal Studios. O asemenea știre ar trebui să ne determine să punem câteva întrebări. Nu doar despre cei arestați, ci despre dimensiunea fenomenului, despre victimele care nu sunt identificate și despre instituțiile care ar trebui să le protejeze. Pentru că problema nu se ter...

      Europa democratică: democrația este sfântă, atât timp cât câștigă cine trebuie? De la România la Polonia, trecând prin Slovenia și Slovacia, Europa se confruntă cu o întrebare pe care liderii săi preferă să o evite: cât de mult mai contează votul cetățeanului atunci când rezultatul nu convine celor aflați la putere? Europa ne vorbește permanent despre democrație, stat de drept, valori europene, libertate și respectarea instituțiilor. Sunt principii frumoase, fără îndoială. Numai că, atunci când privim dincolo de discursurile oficiale, încep să apară niște contradicții care merită măcar o explicație. Ultimul exemplu vine din Polonia, unde conflictul dintre premierul Donald Tusk și președintele Karol Nawrocki a ajuns într-un punct extrem de tensionat. Sediul Tribunalului Constituțional a devenit scena unei confruntări instituționale, cu poliție, proteste, acuzații de preluare ilegală a unei instituții și intervenții directe ale președintelui țării. Polonia: când apăra...

       Trăim într-o epocă în care tehnologia ar trebui să ne facă viața mai simplă, instituțiile să gestioneze mai eficient problemele, iar informația să ne ajute să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Avem calculatoare capabile să proceseze cantități uriașe de date, sisteme care pot anticipa anumite riscuri, infrastructuri moderne și instrumente de comunicare care ne permit să aflăm ce se întâmplă la celălalt capăt al lumii în câteva secunde. Și totuși, de câțiva ani, pare că trăim într-o succesiune nesfârșită de crize. Pandemie, restricții, războaie, crize energetice, inflație, amenințări la adresa securității, atacuri cibernetice și avertismente despre posibile întreruperi ale serviciilor esențiale. Ni se vorbește tot mai des despre necesitatea de a avea apă, hrană și provizii pentru mai multe zile, în eventualitatea în care sistemele de care depindem nu vor mai funcționa. Cum am ajuns aici? Cum se face că, tocmai în perioada în care tehnologia avansează într-...

 Spania, pe urmele României? Când mor oameni, sistemul merge mai departe, iar răspunderea rămâne în aer Accidente feroviare, averi declarate, facturi tot mai mari și o societate ținută permanent în stare de agitație. Oare cine mai răspunde pentru felul în care este administrat statul? Două tragedii feroviare într-un singur an. Cine răspunde? Pe 18 ianuarie 2026, accidentul feroviar de la Adamuz, în provincia Córdoba, a provocat moartea a 46 de persoane. La doar două zile distanță, un alt accident, în zona Gelida din Catalonia, a provocat moartea unei persoane și rănirea altor zeci. Iar astăzi, 28 octombrie, Spania este din nou zguduită de o tragedie feroviară. Două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în apropiere de Urda, în provincia Toledo. Bilanțul victimelor este în curs de actualizare; Reuters a relatat ulterior despre cel puțin 30 de morți. Sursa nu este un zvon de pe rețelele sociale, ci presa internațională și documentele oficiale. Surse: - https://www.boe.es/buscar/doc.php...