Postări

Euro 7 – Cât ne mai costă să rămânem europeni?

  După performanța tehnologică absolut impresionantă de a lega dopul de sticla de plastic, pentru ca omenirea să nu mai fie nevoită să caute dopul prin iarbă, Europa trece la un nou nivel al progresului: Euro 7. O nouă normă de poluare care nu doar că ne promite un aer mai curat, ci ne promite și buzunare mai goale. Pentru că, în Europa modernă, aproape orice problemă se rezolvă printr-o reglementare, iar orice reglementare pare să vină cu o factură pe care, în cele din urmă, tot cetățeanul o achită. Să fim înțeleși de la început: reducerea poluării este un obiectiv legitim. Nimeni nu contestă nevoia de a avea aer mai curat, mașini mai puțin poluante și tehnologii mai eficiente. Problema începe atunci când confundăm obiectivul cu mijloacele folosite pentru a-l atinge și când nu mai avem voie să întrebăm dacă rezultatul obținut justifică prețul plătit. Euro 7: mașina trebuie să fie mai curată, dar și mai complicată Euro 7 nu se limitează la reducerea emisiilor de la evacuare. Introd...

Facem grevă doar când ne convine?

 Facem grevă doar când ne convine? Sau când „ai noștri” riscă să piardă puterea? Opinie personală Spania se pregătește pentru o grevă generală pe 11 noiembrie. Marile confederații sindicale, CCOO și UGT, alături de alte organizații, îi cheamă pe angajați să oprească munca pentru a protesta împotriva salariilor insuficiente, a prețurilor ridicate și a crizei locuințelor. Sunt probleme reale. Nimeni nu poate contesta faptul că, pentru foarte mulți oameni, salariul nu mai ține pasul cu cheltuielile zilnice. Poți primi o majorare de 100, 200 sau chiar 500 de euro, dar dacă între timp chiria, energia, alimentele și toate celelalte cheltuieli cresc, ce ai câștigat în realitate? Pe hârtie ai un salariu mai mare. În portofel, uneori, ai chiar mai puțin. Dar există o întrebare pe care cred că ar trebui să și-o pună orice angajat din Spania înainte de a decide dacă participă la această grevă: De ce sindicatele par să aibă o voce atât de puternică atunci când la guvernare se află unii și atât...

Cu turnătorii cum stăm?

 Cu turnătorii cum stăm? Dar cu securiștii? O întrebare pe care ar fi trebuit să ne-o punem cu mult timp în urmă. Ungaria a făcut un lucru pe care multe dintre fostele state comuniste l-au amânat timp de peste trei decenii: a deschis publicului accesul la o parte importantă a arhivelor fostei poliții politice. Aproximativ 60.000 de nume apar în bazele de date făcute publice de guvernul condus de Péter Magyar. După 36 de ani de la căderea comunismului, ungurii au posibilitatea să caute în arhive și să afle cine a făcut parte din rețeaua fostelor servicii de securitate, cine a fost înregistrat, în ce împrejurări și ce documente există despre activitatea respectivă. Atenție, simpla apariție a unui nume într-un registru nu înseamnă automat că persoana respectivă a fost turnător activ. Unele persoane au fost doar înregistrate, altele au fost recrutate sub presiune, iar în anumite cazuri există dovezi ale colaborării efective. Tocmai de aceea documentele trebuie cercetate și interpretate...

Ai bani, dar nu poți cumpăra nimic.

  Cât de pregătită este Europa pentru o lume fără numerar? De câte exemple mai avem nevoie, mai ales în Uniunea Europeană, înainte să ne întrebăm dacă nu cumva înaintăm orbește în implementarea unor sisteme digitale care, oricât de moderne și eficiente ar părea, pot avea probleme de funcționare? Nu sunt împotriva tehnologiei. Nu sunt împotriva plăților digitale, a aplicațiilor bancare sau a modernizării sistemului financiar. Dimpotrivă, toate acestea pot simplifica viața oamenilor. Dar există o diferență fundamentală între a avea posibilitatea de a folosi un sistem digital și a fi obligat să depinzi exclusiv de el. Iar această diferență ar putea deveni, într-o bună zi, una dintre cele mai importante probleme ale societății moderne. Ce s-a întâmplat în Paraguay ar trebui să ne dea de gândit. Banca centrală a intervenit asupra Ueno Bank, o instituție financiară cu aproximativ trei milioane de clienți, după ce situația sa financiară a ajuns sub pragul legal de solvabilitate. Aplicația...

PREȚUL CREDINȚEI

       Când până și moartea ajunge să fie condiționată de bani, iar cei care propovăduiesc credința uită tocmai învățăturile pe care ar trebui să le apere Există momente în care te întrebi dacă mai vorbim despre credință sau despre o afacere construită în jurul ei. În România, au apărut în repetate rânduri relatări despre familii care nu au putut să-și înmormânteze apropiații în condiții normale din cauza unor neînțelegeri financiare cu reprezentanții bisericii. Nu vorbim despre concesionarea unui loc de veci într-un cimitir municipal dintr-un mare oraș, unde există administrație, contracte și cheltuieli. Vorbim inclusiv despre sate românești, unde cimitirele sunt adesea administrate de comunitate sau de primărie, iar locurile de veci nu reprezintă neapărat o afacere comercială. Și totuși, au existat situații în care familii îndoliate au ajuns să negocieze cu reprezentanții bisericii pentru a-și putea conduce mortul pe ultimul drum. Unul dintre cazurile relatate de p...

THE AMERICAN LESSON

When electoral promises expire, political accountability should not Personal opinion The American elections of November 3, 2026, offer a lesson that should be studied not only in Washington, but also in European capitals, including Bucharest. In 2024, Americans chose to give Donald Trump and the Republican Party another chance. Many voters were dissatisfied with the Democrats, the economic situation, inflation, cultural policies and the direction in which the country was heading. Trump arrived with ambitious promises: a stronger economy, lower prices, order, prosperity and solutions to international conflicts. Two years later, voters delivered their first major verdict. Democrats won control of both chambers of Congress, including victories in traditionally Republican states. The cost of living, the war with Iran and concerns about government corruption were among the major issues influencing voters. This does not mean that Americans suddenly became committed Democrats. It means that p...

Ucraina, noul model european?

       Ucraina, noul model european? Democrație cu două măsuri, alegeri incomode și drepturi respectate doar în declarații O Uniune Europeană care vorbește despre libertate, dar se confruntă tot mai des cu întrebarea dacă este pregătită să accepte inclusiv votul care nu îi convine. Europa ne vorbește permanent despre democrație, libertate, stat de drept, drepturile omului și solidaritate. Sunt valorile fundamentale pe care s-a construit proiectul european și pe care Bruxelles-ul le invocă ori de câte ori trebuie să explice diferența dintre lumea democratică și regimurile autoritare. Numai că, în ultimii ani, au început să apară niște întrebări incomode. Și nu doar din partea unor politicieni eurosceptici, a unor partide de opoziție sau a celor care contestă actuala direcție politică a Uniunii. Ele vin și din realitatea unor evenimente pe care nu le mai putem trata separat. De la alegeri anulate în România, la confruntări instituționale în Polonia, de la acuzații de i...