Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
Când adevărul e folosit ca o mască. Cazul patrioților de carton – Șoșo Într-o epocă în care minciuna e politică de stat și tăcerea e o formă de complicitate, apariția unor personaje care „spun lucrurilor pe nume” pare, la prima vedere, un act de curaj. Așa s-a născut și mitul Șoșo – figura controversată care s-a poziționat „împotriva sistemului”, deși pare desprinsă dintr-un mecanism bine uns exact de același sistem. Spune adevăruri. Da, multe dintre afirmațiile ei despre trădările guvernului, despre influența străină în deciziile României, despre vânzarea resurselor și despre sărăcirea deliberată a poporului sunt adevărate. Dar aici se termină și meritul. Pentru că Șoșo nu construiește. Ea doar acuză. Nu propune, nu creează, nu caută soluții reale. În schimb, recită aceleași lozinci patriotarde, înfierbântă masele cu idei de revoltă, creează panică și, paradoxal, întărește tocmai structura împotriva căreia pretinde că luptă. Este ușor să pari singura voce lucidă într-o țară amorț...