Există un moment în care o societate trebuie să-și pună o întrebare brutal de simplă: mai suntem proprietari sau suntem doar chiriași ai statului? În România de azi, răspunsul devine tot mai incomod. Pentru că atunci când plătești an de an pentru casa în care trăiești, când munca îți este taxată până la os, iar fiecare produs cumpărat vine cu TVA pe care nu‑l vei recupera niciodată, noțiunea de „proprietate privată” începe să sune a glumă. Proprietatea cu termen de expirare Casa nu mai este un bun definitiv. Este un bun condiționat. O ai atâta timp cât plătești. Nu contează că ai muncit o viață, că ai plătit deja impozite pe salariu, pe materiale, pe utilități, pe fiecare cui bătut în perete. Statul revine anual și îți amintește cine este, de fapt, proprietarul final. Impozitul pe locuință nu mai este o taxă simbolică. Devine o chirie mascată. Obligatorie. Permanentă. Fără legătură reală cu servicii oferite. Plătești pentru dreptul de a rămâne în propria ta casă. TVA – impozitul ...
O echipă de cercetători din China (Shenzhen Institutes of Advanced Technology și University of Electronic Science and Technology of China) a dezvoltat un sistem care preia CO₂-ul dizolvat în apă de mare și îl transformă în plastic biodegradabil.
Cum funcționează:
- Apa de mare trece printr-un reactor electrochimic cu cinci camere, unde carbonatul și bicarbonatul dizolvați se transformă în gaz CO₂.
- Gazul CO₂ este separat printr-o membrană și redus la acid formic cu un catalizator pe bază de bismut.
- Acidul formic este folosit de bacterii modificate (Vibrio natriegens) pentru a produce acid succinic, precursor al plasticului biodegradabil polybutylene succinate (PBS).
Rezultate:
- Captare de ~70% din CO₂-ul dizolvat.
- Funcționare continuă peste 530 de ore cu apă de mare reală.
- Cost estimat: aproximativ 230 USD per tonă de CO₂ captată.
Avantaje
- Oceanul absoarbe deja CO₂ în exces, iar sistemul transformă carbonul într-un material util.
- Este o combinație de electrochimie și biotehnologie inovatoare.
Limitări și realitate
- Costul și energia necesară rămân mari pentru aplicare globală.
- Plasticul biodegradabil trebuie gestionat corect, altfel rămâne poluare.
- Dacă sursa emisiilor (industrie, transport, defrișări) nu se reduce, captarea CO₂ rămâne un pansament temporar.
Ipocrizia globală
- Tehnologiile vizibile, brevetabile și profitabile sunt preferate în fața protecției naturii.
- Defrișările continuă, ecosistemele sunt degradate, iar captarea tehnologică nu poate substitui pădurea naturală.
- Tehnologia e utilă, dar complementară. A pretinde că doar invențiile hi-tech ne vor salva e naivitate.
Concluzie
Acest sistem reprezintă un pas înainte, dar adevărata schimbare vine din stoparea defrișărilor, refacerea pădurilor și reducerea emisiilor. Tehnologia trebuie să fie sprijin, nu substitut.
Surse
- American Chemical Society – „Turning ocean carbon into biodegradable plastic”, C&EN, 6 Oct 2025. Link: cen.acs.org/environment/climate-change/Turning-ocean-carbon-capture-biodegradable-plastic/103/web/2025/10
- Chinese Academy of Sciences press release, 13 Oct 2025. Link: english.cas.cn/newsroom/research_news/chem/202510/t20251014_1089401.shtml
- New Atlas, 6 Oct 2025 – „Ocean carbon in, biodegradable plastic out”. Link: newatlas.com/environment/ocean-co2-sustainable-plastic-doc/
- Sustainability Times, 9 Oct 2025 – „This New Ocean Tech Turns Captured CO₂ Into Biodegradable Plastic (and Could Save the Planet’s Seas)”. Link: sustainability-times.com/climate/scientists-just-did-the-impossible-this-new-ocean-tech-turns-captured-co2-into-biodegradable-plastic-and-could-save-the-planets-seas/
Comentarii
Trimiteți un comentariu