Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
SRI anunță că a prins doi sabotori ucraineni care voiau să dea foc sediului companiei Nova Post din București. Și, ce să vezi, în mai puțin de 48 de ore, „datele confirmă” că cei doi lucrau pentru serviciile ruse. Rapid, curat și perfect încadrat în logica războiului narativ: Rusia – vinovatul universal. Dar hai să punem întrebarea simplă, de bun-simț: dacă Rusia chiar ar fi reușit să incendieze o companie ucraineană, cine ar fi fost prima suspectată? Exact — Rusia. Ceea ce face ca întreaga poveste să semene mai mult cu o operațiune de sub steag fals, gândită să întărească o direcție politică deja stabilită. --- 🔹 Sabotorii din Nord Stream – lecția uitată În 2022, conductele Nord Stream 1 și 2 au fost aruncate în aer. Europa întreagă a strigat din reflex: „A fost Putin!”. Doar că investigațiile independente, inclusiv cele ale jurnalistului american Seymour Hersh, au arătat altceva: în spatele operațiunii ar fi stat echipe ucrainene, cu sprijin discret din Vest. Și culmea – țările care...