Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
Muammar Gaddafi, liderul Libiei între 1969 și 2011, a fost catalogat de Occident drept „dictator brutal”. Însă dacă ne uităm la realitățile sociale și economice din Libia, perspectiva se schimbă radical. Sprijin social fără precedent Sub Gaddafi, Libia oferea cetățenilor săi un model aproape unic în lume: Educație și sănătate gratuite pentru toți. Subvenții masive la locuințe și sprijin financiar pentru tineri la căsătorie. Combustibil extrem de ieftin și subvenții pentru alimente. Împrumuturi fără dobândă pentru cetățeni și salarii garantate până la găsirea unui loc de muncă. Plăți directe din profiturile petrolului către toți cetățenii. Proiecte gigantice de infrastructură, precum „Proiectul Omului Mare”, pentru irigații și acces la apă în întreaga țară. Aceste beneficii nu erau doar promisiuni: alfabetizarea a crescut de la 25% la 83%, iar nivelul de trai a urcat semnificativ. În esență, Gaddafi combina elemente de stat social nordic cu redistribuirea directă a resurselor naturale, ...