Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
România a crezut, în decembrie 1989, că se eliberează. A fost păcălită. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă nu cereau „FSN” sau „Iliescu”, ci libertate. Dar ce au primit? O schimbare de decor, cu aceiași actori principali, doar cu costume diferite. Cei care cred că România a ieșit din comunism în decembrie ’89 ignoră un adevăr istoric dureros: comunismul nu a căzut, ci s-a metamorfozat. Dictatura n-a plecat, doar s-a adaptat vremurilor. --- 🧨 1989 – Revoluție populară, lovitură de stat organizată Oamenii au murit pentru libertate, dar puterea a fost preluată în culise, de grupuri din interiorul aparatului de stat. Ion Iliescu, un comunist marginalizat, dar fidel ideologiei, apare brusc ca „liderul salvator”, fără vreo legitimitate populară. A fost o lovitură de palat, nu o revoluție autentică în sens politic. Puterea a rămas în mâinile fostei nomenclaturi, rebranduită sub steagul „democrației originale”. --- 🔄 Aceeași oameni, același sistem Securitatea a devenit SRI. Nu s-a desf...