Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
În România, normalitatea a ajuns să fie tratată ca un act eroic. Dacă un primar își îndeplinește atribuțiile, brusc devine „geniu administrativ”. Așa s-a născut și mitul lui Ilie Bolojan, omul care a făcut „ordine” la Oradea. Dar ceea ce pentru un oraș poate părea eficiență, la nivel național s-a transformat într-un spectacol grotesc de austeritate fără perspectivă. Ilie Bolojan a venit la București sub noul său nume de scenă – Ilie Sărăcie – și a adus cu el un manual simplu de guvernare: „taie tot ce mișcă, dar lasă datoria să crească”. Balanța datoriei – România are în 2025 o datorie publică de peste 50% din PIB (față de sub 40% acum câțiva ani). – În același timp, premierul predică despre „economie”: concedieri, salarii înghețate, investiții amânate. 👉 Rezultatul? Românii strâng cureaua, iar statul strânge credite. Balanța eficienței – La Oradea: s-a lăudat că a tăiat 400 de posturi la primărie. – La guvern: anunță că face economii la hârtie igienică și la becuri. 👉 Între timp, pr...