Există un moment în care o societate trebuie să-și pună o întrebare brutal de simplă: mai suntem proprietari sau suntem doar chiriași ai statului? În România de azi, răspunsul devine tot mai incomod. Pentru că atunci când plătești an de an pentru casa în care trăiești, când munca îți este taxată până la os, iar fiecare produs cumpărat vine cu TVA pe care nu‑l vei recupera niciodată, noțiunea de „proprietate privată” începe să sune a glumă. Proprietatea cu termen de expirare Casa nu mai este un bun definitiv. Este un bun condiționat. O ai atâta timp cât plătești. Nu contează că ai muncit o viață, că ai plătit deja impozite pe salariu, pe materiale, pe utilități, pe fiecare cui bătut în perete. Statul revine anual și îți amintește cine este, de fapt, proprietarul final. Impozitul pe locuință nu mai este o taxă simbolică. Devine o chirie mascată. Obligatorie. Permanentă. Fără legătură reală cu servicii oferite. Plătești pentru dreptul de a rămâne în propria ta casă. TVA – impozitul ...
Au trecut peste două decenii de la atentatele din 11 septembrie 2001. Aproximativ 3.000 de oameni și-au pierdut viața atunci, în New York, Washington și Pennsylvania. Familii întregi au fost distruse, un oraș simbol s-a prăbușit sub praf și foc, iar lumea întreagă a intrat într-o eră a fricii. Această tragedie merită comemorată. Fiecare om dispărut atunci e o rană care nu se închide. Dar, după ce lacrimile se usucă, rămâne și întrebarea: cum s-a putut întâmpla și ce s-a ales din acea zi? Arhive dispărute, anchete îngropate World Trade Center nu era doar un simbol arhitectural, ci și sediul unor mari bănci și firme. În subsolurile sale erau stocate documente privind tranzacții financiare uriașe și investigații sensibile. După prăbușire, multe dintre aceste urme au dispărut definitiv. Pentru unii, tragedia a însemnat și o „resetare” convenabilă a unor evidențe. Războiul fără sfârșit Deși atacatorii proveneau în mare parte din Arabia Saudită, prima reacție a SUA a fost invadarea Afg...