Există un moment în care o societate trebuie să-și pună o întrebare brutal de simplă: mai suntem proprietari sau suntem doar chiriași ai statului? În România de azi, răspunsul devine tot mai incomod. Pentru că atunci când plătești an de an pentru casa în care trăiești, când munca îți este taxată până la os, iar fiecare produs cumpărat vine cu TVA pe care nu‑l vei recupera niciodată, noțiunea de „proprietate privată” începe să sune a glumă. Proprietatea cu termen de expirare Casa nu mai este un bun definitiv. Este un bun condiționat. O ai atâta timp cât plătești. Nu contează că ai muncit o viață, că ai plătit deja impozite pe salariu, pe materiale, pe utilități, pe fiecare cui bătut în perete. Statul revine anual și îți amintește cine este, de fapt, proprietarul final. Impozitul pe locuință nu mai este o taxă simbolică. Devine o chirie mascată. Obligatorie. Permanentă. Fără legătură reală cu servicii oferite. Plătești pentru dreptul de a rămâne în propria ta casă. TVA – impozitul ...
Marea tokenizare : când “ modernizarea sistemului de plăți ” devine marea rearanjare a libertăților În fiecare epocă, marile schimbări au venit în ambalaje frumoase. Ni s-a spus că sunt pentru binele nostru, pentru confortul nostru, pentru siguranța noastră. Și, aproape fără excepție, odată ce au fost implementate, am descoperit ceva foarte simplu: Nu erau despre libertățile noastre, ci despre controlul lor. Astăzi, aceeași poveste se repetă cu schimbarea infrastructurii financiare : standarde noi, sisteme noi, „eficiență sporită”, „transparență”, „securitate digitală”. Sună bine, nu? Până pui lupa pe ce urmează să se întâmple. 1. Tokenizare — numele corect al unei transformări totale Trăim trecerea de la bani pe care îi deținem, la bani pe care îi folosim doar dacă sistemul ne permite. Această tokenizare — această resetare silențioasă a libertății financiare — nu vine cu tancuri sau ștampile roșii. Nu. Vine cu: actualizări software, standarde “obligatorii”, mesaje bancare noi,...