Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
„Atacul hibrid de amploare” — ediția Prahova : când statul joacă la două capete și uită să plătească factura de apă (satiră tăioasă, dar documentată — nu mâncăm din burtă, citim rapoarte și știri) Imaginați-vă scena: un stat membru NATO , cu ambasade la fiecare pas, parteneriate şi discursuri pompoase despre securitate energetică — şi totuşi, în acest moment, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa beau... speranță. Apa potabilă lipseşte, căci Barajul Paltinu s-a transformat brusc din rezervor în emisiune de noroi. Staţia de tratare Voila nu mai poate prelucra apa din cauza turbidităţii şi, hop!, s-a pus pe pauză distribuţia. Nu sunt troli ruşi care dau cu like-uri — e mai simplu: apa e murdară și nu poate ajunge la robinete. Efect domino? Cum să nu. O hidrocentrală care depinde de debitul aceluiaşi baraj a fost oprită — da, da, acea centrală al cărei aport nu e „parcă-parcă”, ci în realitate contează serios pentru rețea (reportări locale spun că o unitate din z...