Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
De câțiva ani, autoritățile române au tot repetat aceeași idee: „după ce se va termina războiul, România va fi printre primele țări care vor participa la reconstrucția Ucrainei”. S-au făcut planuri, s-au dat declarații și chiar s-au creat structuri speciale pentru „a prinde” din miliardele ce vor fi investite în refacerea țării vecine. Realitatea însă arată altfel. În loc ca firmele românești să construiască drumuri în Ucraina, iată că firmele ucrainene câștigă contracte aici, la noi. Drumul expres Oradea – Arad, proiect major finanțat din bani europeni și naționali, are un lot de peste 2,9 miliarde lei atribuit unei asocieri româno-ucrainene: Automagistral Pivden (Ucraina) + Precon Transilvania (România). Cu alte cuvinte, banii publici românești se duc către companii dintr-o țară pe care noi visam să o ajutăm „mâine”, după război. Desigur, legal vorbind, nu e nimic interzis. Licitațiile europene sunt deschise, iar dacă firma ucraineană a îndeplinit criteriile și a oferit prețul ...