Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
De ce radarele nu mai trebuie să fie o sursă de bani, ci o sursă de siguranță Italia a dat tonul: radarele nu mai sunt capcane fiscale, ci instrumente reale pentru siguranța publică. --- Când Italia a decis să schimbe regulile privind amplasarea radarelor de viteză, mulți au crezut că e doar o mișcare politică de imagine. În realitate, e o revoluție mică, dar necesară: pentru prima dată, un guvern recunoaște deschis că radarele au fost folosite ani la rând nu pentru a proteja vieți, ci pentru a umple bugete. Începând din 2024, radarele italiene pot fi instalate doar acolo unde există riscuri reale de accidente, nu oriunde administrația locală vrea să mai strângă niște bani. Mai mult, fiecare radar trebuie: să fie semnalizat clar prin panouri vizibile cu mult înainte; să fie înregistrat într-un registru național gestionat de Ministerul Transporturilor ; să fie amplasat numai pe drumuri unde reducerea vitezei are o justificare logică (de exemplu, nu mai sunt permise radare pe străzi c...