Nu-i Banc, îi Site-ul

— când inteligența artificială vine, iar Guvernul României încă așteaptă ștampila rotundă Lumea se schimbă cu o viteză pe care nici Google nu mai reușește s-o indexeze complet. Statele avansate reglementează IA, o integrează, o folosesc. România ? Se uită suspicios la tiriboți și ostrogoți, așa cum i-a botezat celebrul fost prim-ministru, Marcel Ciolacu , într-un moment istoric de clarviziune digitală. Parlamentarii români , în fața IA, seamănă cu niște elevi adormiți care tocmai au aflat că azi e examen. Unii întreabă dacă IA „se poate da la licitație”, alții vor să o trimită la comisie „pentru clarificări”. Nimeni nu o implementează. Nimeni nu o reglementează. Dar toți se vor mira sincer când tehnologia va trece peste ei ca un tren de mare viteză peste o haltă uitată de lume. În fruntea Guvernului stă acum Ilie Bolojan — poreclit prin popor Ilie de la sculărie, pentru modul în care strânge din sprâncene când nu-i convine ceva. Mulți au sperat că va fi omul ordinii și al digitaliză...

 Când, la sfârșitul lui septembrie 2025, internetul și telecomunicațiile din Afganistan s-au prăbușit aproape complet, explicația oficială a talibanilor a fost… banală: „defecțiuni tehnice” la cablul de fibră optică. Doar că momentul ales și amploarea opririi ridică multe semne de întrebare — mai ales într-un context global tensionat. 📡 O întrerupere „tehnică” prea perfectă Începând cu 16 septembrie, în mai multe provincii afgane internetul a fost oprit prin ordin direct al liderului suprem al talibanilor, sub pretextul „prevenirii imoralității”. La scurt timp, întreaga țară a intrat în întuneric digital: date mobile, telefonie, conexiuni fixe – toate aproape dispărute. Rețeaua NetBlocks a raportat o conectivitate de sub 2% la nivel național. Serviciile au revenit abia după două zile. ONU și organizațiile internaționale au tras semnale de alarmă privind impactul economic și umanitar al unui astfel de blackout, dar regimul taliban a rămas evaziv în explicații. În paralel, analiștii...