Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
Când vezi blocuri care sar în aer, oameni care ard de vii și autorități care ridică din umeri, îți dai seama că nu mai e nimic de glumit. Explozia dintr-un bloc din București, în care mai multe persoane au fost rănite și unele și-au pierdut viața, nu mai poate fi pusă pe seama „ghinionului” sau a unei „defecțiuni tehnice”. Este încă o dovadă că trăim într-un stat care funcționează doar pe hârtie – un stat care omoară, nu protejează. România a devenit expertă în a inventa vinovați. După fiecare tragedie, apare o explicație „oficială”, de obicei convenabilă, menită să acopere lipsa de responsabilitate. Se caută mereu un nume, un pretext, o „eroare umană”. Dar adevărul e același: instituțiile nu funcționează, iar oamenii mor din cauza neglijenței și a indiferenței. Am văzut asta de prea multe ori. Am avut Colectiv – unde tinerii au murit pentru că normele de siguranță erau o formalitate. Am avut maternitatea Giulești – unde nou-născuți au ars în pătuțurile lor. Am avut copiii din s...