Cristian Chivu și presa română: când „nu e pregătit” devine campion în Italia În România există o specie aparte de specialist: analistul care știe sigur că omul va eșua înainte să înceapă. Cristian Chivu a preluat o echipă uriașă, într-un campionat unde greșelile nu sunt tolerate, unde fiecare etapă este judecată la microscop, iar fiecare pas greșit poate însemna finalul carierei. Și ce a făcut presa sportivă de acasă? Exact ce știe mai bine. Nu să analizeze. Nu să aștepte. Nu să observe procesul. Ci să întrebe obsesiv, aproape cu speranță în glas: „Cât mai rezistă?” „Cine îl înlocuiește?” „Va fi schimbat după următorul meci?” De parcă un antrenor român la nivel înalt nu era o mândrie, ci o problemă care trebuia rezolvată urgent. Iar acum? Acum Cristian Chivu este campion în Italia cu Inter, devenind primul antrenor român care câștigă un titlu într-un campionat din top 5 european. Inter a cucerit matematic Serie A cu mai multe etape înainte de final, iar Chivu a reușit performanța...
1. Schimbarea pragurilor și extinderea „pacienților” În anii ’80–’90, pragul de colesterol total considerat „acceptabil” era mai ridicat, în jur de 240 mg/dl; astăzi, ținta este sub 200 mg/dl, iar pentru cei cu risc crescut, LDL trebuie să fie sub 70 mg/dl. În 2013, ghidurile AHA/ACC au extins recomandările: statinele nu mai erau doar pentru pacienții cu boală cardiovasculară, ci și pentru cei „sănătoși” cu factori de risc (vârstă, obezitate, fumat, hipertensiune, diabet, colesterol ridicat) . În SUA, aproximativ 39 milioane de persoane folosesc statine în mod regulat — majoritatea adulte, peste 40 de ani . Rezultatul? O piață uriașă, transformată în consum cronic: milioane de oameni deveniți „pacienți” prin schimbarea pragurilor preventive. --- 2. Efectele secundare: cât sunt reale, cât sunt percepute Metaanalize arată că intoleranța reală la statine (SAMS: statin-associated muscle symptoms) afectează în jur de 9,1 % din pacienți pe baza studiilor clinice și observaționale cu re...