Există un moment în care o societate trebuie să-și pună o întrebare brutal de simplă: mai suntem proprietari sau suntem doar chiriași ai statului? În România de azi, răspunsul devine tot mai incomod. Pentru că atunci când plătești an de an pentru casa în care trăiești, când munca îți este taxată până la os, iar fiecare produs cumpărat vine cu TVA pe care nu‑l vei recupera niciodată, noțiunea de „proprietate privată” începe să sune a glumă. Proprietatea cu termen de expirare Casa nu mai este un bun definitiv. Este un bun condiționat. O ai atâta timp cât plătești. Nu contează că ai muncit o viață, că ai plătit deja impozite pe salariu, pe materiale, pe utilități, pe fiecare cui bătut în perete. Statul revine anual și îți amintește cine este, de fapt, proprietarul final. Impozitul pe locuință nu mai este o taxă simbolică. Devine o chirie mascată. Obligatorie. Permanentă. Fără legătură reală cu servicii oferite. Plătești pentru dreptul de a rămâne în propria ta casă. TVA – impozitul ...
În decembrie 2024, după 15 ani de tergiversări birocratice, statul român a aprobat concesionarea exploatării de sare de la Valea Florilor (județul Cluj) către Diana Exploatări Miniere SRL, firmă deținută integral de compania maghiară Salt-Veres Zrt.. Zăcământul este uriaș, cu sare de puritate 99%, exploatabilă timp de secole. Pentru prima dată, Societatea Națională a Sării – Salrom are un competitor direct pe piața românească. Dar întrebarea care ar trebui să ne preocupe nu este doar „cine” exploatează, ci „pe ce bani” și „în ce condiții”. --- Cifrele reci: cât încasează statul Datele oficiale și estimările tehnice arată astfel: Rezervă exploatabilă: 26 milioane tone (durata exploatării estimate la ~29 ani în studiul Ipromin). Capacitate planificată: 800.000 tone/an. Preț mediu en-gros sare brută: 150 lei/tonă. Redevență legală: 6% din valoarea producției brute. Scenariul 1 – Concesiune către firma controlată din Ungaria Valoare producție anuală: 120 milioane lei. Redevență către...