Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
„Iranul a găsit gaz, iar America a rămas fără salarii” O lume care se resetează singură Iranul a anunțat că a descoperit un uriaș zăcământ de gaze naturale — aproximativ 10 trilioane de picioare cubice (cam 283 miliarde metri cubi), în câmpul Pazan , din sudul țării. Un volum considerabil, care poate pune Iranul și mai sus pe harta energetică mondială. Autoritățile iraniene spun că în zonă s-a găsit și petrol, în jur de 200 milioane barili, dar exploatarea efectivă ar putea începe abia peste 3–4 ani. Pare o veste bună pentru Teheran, dar o veste proastă pentru Washington. De fiecare dată când o țară nealiniată descoperă resurse, urmează același scenariu: sancțiuni , tensiuni, sabotaje sau „războaie pentru democrație”. Doar că, de data aceasta, Iranul nu mai e singur. Are de partea lui China și Rusia, iar Occidentul nu mai poate interveni cu aceleași metode vechi. O confruntare directă ar însemna o explozie globală economică — nu doar una militară. În paralel, SUA joacă o carte p...