Există momente în politică în care începi să te întrebi dacă problema nu mai este cine conduce România, ci cât de mult se încearcă evitarea momentului în care românii ar trebui să spună din nou ce vor. În Spania, guvernul lui Pedro Sánchez a ajuns în situația în care a decis convocarea alegerilor anticipate pentru 29 noiembrie 2026. Motivul este unul cât se poate de politic: un guvern care nu mai reușește să-și asigure sprijinul parlamentar pentru proiectele importante ajunge din nou în fața alegătorilor. În România, povestea arată diferit. După criza politică începută în primăvara acestui an, după guverne și formule care nu au reușit să obțină majoritatea necesară, președintele Nicușor Dan a făcut pe 6 octombrie a patra nominalizare pentru funcția de premier, Luca Niculescu. Alegerile anticipate sunt posibile în condițiile prevăzute de Constituție, dar președintele le-a tratat în continuare drept o soluție de ultimă instanță. Și aici apare întrebarea simplă: De ce s...
Slava, blugii și bananele au cârmuit drumul – și așa subrezit – al democrațiilor din România și Republica Moldova Trăim vremuri interesante. Ni se spune că suntem pe drumul cel bun, că direcția e corectă, că valorile sunt solide și că viitorul sună bine. Între timp, realitatea ne arată altceva: democrațiile din România și Republica Moldova sunt retrogradate, încrederea publică scade, iar instituțiile par din ce în ce mai fragile. Dar nu-i nimic. Important e că suntem „pe direcția corectă”. E ca la o operație reușită… în care pacientul a murit. --- Direcția e bună. Rezultatul… discutabil Ni se repetă obsesiv: „suntem pro-europeni”, „suntem în tabăra bună”, „mergem înainte”. Și totuși, în clasamentele internaționale, democrațiile noastre alunecă încet, dar sigur, spre categoria regimurilor hibride. Cum e posibil? Simplu: - alegerile există, dar încrederea în ele scade - presa există, dar e tot mai dependentă - justiția există, dar e tot mai discutată - instituțiile există, dar sunt ...