Valencia sub ape: între catastrofă naturală, neglijență și tăceri incomode
În toamna anului 2024, regiunea Valencia a fost lovită de una dintre cele mai grave inundații din istoria recentă, în urma unui fenomen meteorologic denumit DANA (Depresiune izolatã înaltă în nivele medii și joase ale atmosferei). Deși cantitatea de precipitații a fost cu adevărat record, adevărul despre cauzele și amploarea tragediei este mult mai complex și învăluit în mister, cu un cumul de factori umani, administrativi și chiar geopolitici care au amplificat efectele dezastrului.
---
1. Cantitatea record de precipitații vs. capacitatea barajelor
În zilele premergătoare DANA, în zona Valencia s-au înregistrat cantități uriașe de ploaie – unele rapoarte oficiale arată peste 200 litri/metru pătrat în doar câteva ore. Totuși, barajele din bazinul hidrografic Júcar și cele din împrejurimi nu erau pline. Unele erau aproape goale, cum ar fi barajul Forata, care avea sub 15% din capacitate, și Loriguilla, aflat la un nivel similar.
În mod normal, această situație permite un management preventiv: prin eliberarea controlată a apei înainte de furtună, barajele pot „face loc” pentru viitoarea viitură, limitând riscul de revărsare necontrolată. Datele de prognoză meteo erau clare cu 48-72 de ore înainte, indicând un fenomen extrem de localizat și intens.
Totuși, nu s-au luat măsuri în acest sens. Barajele au fost deschise brusc, la debit maxim, în timpul ploilor, când solul și canalele erau deja saturate. Acest fapt a amplificat efectele, producând un val de apă care a lovit cu forță zonele în aval, punând în pericol viețile și bunurile locuitorilor.
---
2. Impactul interdicțiilor ecologiste asupra canalelor
În paralel, o altă cauză importantă a fost reprezentată de blocajele naturale din sistemul hidrografic cauzate de vegetație excesivă. Canalele naturale, ramblele și cursurile secundare erau invadate de trestie și alte plante acvatice, care în ultimii ani au fost protejate de legislația ecologică impusă de ONG-uri și autorități de mediu.
Această vegetație a blocat scurgerea apei, a colmatat poduri și a contribuit la revărsarea apelor în zone rezidențiale și agricole. Interdicțiile privind curățarea și dragarea acestor canale au fost adesea motiv de controverse, iar în unele cazuri procedurile pentru autorizarea tăierii vegetației durează până la doi ani.
Astfel, ecologismul rigid a pus în pericol siguranța oamenilor prin neglijarea unor măsuri elementare de întreținere a infrastructurii.
---
3. Suspiciuni privind numărul real al victimelor
Oficial, numărul deceselor raportate a fost surprinzător de mic, cu doar câteva persoane confirmate ca dispărute sau decedate. Însă zone întregi cu potențial ridicat de victime, precum cea mai mare parcare subterană din oraș aflată sub un centru comercial aglomerat, au fost declarate fără victime.
Aceasta a ridicat suspiciuni serioase. Cum era posibil ca în spații subterane pline cu sute de mașini, în timpul unei furtuni devastatoare, să nu existe victime? Accesul echipelor de intervenție și al presei în acele zone a fost restricționat, iar informațiile au fost controlate riguros.
Această discrepanță între realitate și raportări oficiale a alimentat teoriile că numărul real al victimelor este ascuns pentru a evita panică și critici politice.
---
4. Blocarea ajutorului internațional și aspecte geopolitice
În timpul crizei, autoritățile spaniole au limitat ajutorul extern, acceptând oficial doar sprijinul din partea Marocului, un aliat apropiat al guvernului de la Madrid și al regelui Mohamed VI.
Refuzul ajutorului din alte state europene, cu capacități avansate în intervenții de urgență, a fost motiv de critici și speculații. Legăturile diplomatice și interesele strategice par să fi cântărit mai mult decât eficiența și salvarea de vieți.
---
5. Conspirații și coincidențe: experimentări meteorologice în regiune
În apropierea zonei Valencia, în Maroc, au avut loc în ultimii ani mai multe experimente și proiecte de gestionare climatică care au fost subiect de controverse. Unii analiști remarcă că, la scurt timp după aceste intervenții, au apărut fenomene meteorologice extreme similare în regiune.
Mai mult, un film documentar lansat recent avertiza asupra riscurilor unor inundații grave în Valencia, scenariu care s-a materializat cu o acuratețe aproape surprinzătoare.
Aceste aspecte, fără dovezi clare, pun la îndoială dacă nu cumva această catastrofă a fost, măcar parțial, rezultatul unor acțiuni umane sau al unei „testări” necontrolate.
---
6. Concluzii finale: o tragedie previzibilă, amplificată de decizii greșite
Barajele nu erau pline, avertismentele meteo existau, dar nu s-a făcut nimic pentru a preveni revărsarea.
Restricțiile ecologice au împiedicat întreținerea infrastructurii de drenaj, favorizând inundațiile.
Raportările oficiale privind victimele sunt cel puțin discutabile, în contextul unor restricții la accesul și informarea publică.
Ajutorul extern a fost limitat pe criterii politice, nu pe criterii umanitare.
În jurul întregului eveniment planează suspiciuni legate de experimente climatice și o gestionare opacă a situației.
Este clar că această tragedie nu a fost doar un accident al naturii, ci un cumul periculos de erori administrative, presiuni ideologice și interese geopolitice care au costat vieți și au produs pagube uriașe.
---
Ce urmează?
Este nevoie urgentă de o anchetă independentă, transparentă și fără influențe politice, care să lămurească adevărul și să traseze re
sponsabilitățile. Numai astfel putem preveni repetarea unei asemenea catastrofe.
Comentarii
Trimiteți un comentariu