--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
În timp ce unii lideri europeni joacă teatru eroic la Bruxelles, Belgia a făcut un gest rar: a ridicat mâna și a spus, foarte clar — „Dacă se sparge oala, nu plătim doar noi!”.
De ce? Pentru că în Belgia, prin instituția Euroclear din Bruxelles, se află cea mai mare parte a activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană: aproximativ 190–200 de miliarde de euro.
Aceste sume nu sunt bani „ai UE”, ci aparțin statului rus — iar blocarea lor a fost justificată politic ca reacție la invazia Ucrainei.
Acum, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen vrea să folosească profiturile generate de aceste active (depozitate în obligațiuni, conturi etc.) ca garanție pentru a contracta împrumuturi masive în favoarea Ucrainei.
Pe hârtie, pare un plan ingenios: nu atingi banii direct, dar folosești randamentul lor financiar pentru a obține fonduri suplimentare.
În realitate însă, este un joc extrem de riscant.
⚠️ Belgia nu vrea să fie prostul satului european
Belgia, fiind țara unde acești bani sunt deținuți, știe foarte bine că dacă Rusia dă în judecată UE — sau reacționează economic — primii loviți vor fi chiar belgienii.
De aceea, guvernul belgian i-a cerut Ursulei garanții scrise că dacă lucrurile merg prost, pierderile vor fi împărțite între toate statele membre, nu doar plătite de Belgia.
Pe scurt, Bruxelles-ul politic vrea să arate curaj pe scena geopolitică, dar Belgia financiară spune:
👉 „Eroismele le plătim cu toții sau deloc.”
🌍 Un precedent care poate zgudui încrederea globală
Dincolo de Ucraina, Rusia sau Belgia, problema este mult mai mare.
Când blochezi și folosești activele unui stat străin, creezi un precedent periculos în sistemul financiar internațional.
Țările arabe, China, India sau Brazilia privesc foarte atent acest episod.
Pentru că mesajul transmis este limpede:
„Dacă nu ești de partea noastră, banii tăi pot fi blocați, confiscați sau folosiți.”
Asta subminează însăși ideea de siguranță a activelor internaționale — fundamentul comerțului global și al încrederii dintre state.
Dacă mâine, o țară are o divergență politică cu UE, ce garanție are că nu i se va întâmpla același lucru?
➡️ Practic, orice stat devine vulnerabil politic și financiar.
🏦 Reacția lumii: diversificare și pregătire în tăcere
Deși nu se vorbește zgomotos în presă, în culise:
– Multe țări încep să își retragă treptat rezervele din bănci occidentale sau să le mute în zone considerate mai „neutre”.
– Se discută tot mai des despre sisteme alternative de plăți, precum cele promovate de alianța BRICS.
– Țările bogate în resurse (inclusiv din lumea arabă) își diversifică valutele și depozitele, reducând dependența de dolar și euro.
Nu pentru că ar simpatiza Rusia, ci pentru că înțeleg un adevăr simplu:
👉 Dacă s-a putut face o dată, se poate face și a doua oară.
👉 Azi e Rusia, mâine poate fi oricine.
📌 UE se joacă cu focul… și Belgia a simțit mirosul de ars
În esență, Belgia nu este „anti-Ucraina” sau „pro-Rusia”.
Este pur și simplu realistă.
A înțeles că în spatele discursurilor moraliste de la Bruxelles se ascund decizii financiare cu potențial devastator.
Iar dacă totul se va sparge, nota de plată nu va fi achitată de Ursula von der Leyen, ci de contribuabilii europeni.
Prin cererea sa de garanții scrise, Belgia trage un semnal de alarmă:
👉 „Nu transformați solidaritatea europeană într-un joc de ruletă financiară.”
✍️ Concluzie
Cazul Belgiei arată limpede cât de subțire este linia dintre politică și realitate financiară.
Poți face gesturi „eroice” în fața camerelor, dar banii și tratatele internaționale nu iartă naivitatea.
Iar dacă UE merge mai departe cu acest plan, s-ar putea ca efectul să nu fie doar unul juridic, ci un cutremur de încredere globală care va împinge tot mai multe țări să își tragă banii din băncile occidentale.
Belgia nu vorbește tare.
Dar ceea ce spune acum, s-ar putea să devină ecoul unei lumi întregi mâine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu