Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
Când vine vorba de ajutat, statul nostru e plin de iubire. Dar nu pentru ai lui. Într-o țară unde peste 250.000 de copii se culcă flămânzi și sute de sate nu au nici canalizare, nici medic, nici măcar o șansă la normalitate, vine Uniunea Europeană și ne aduce lumină: zeci de mii de migranți vor fi integrați frumos, pe bani europeni, începând cu 2026. Atenție, nu mutați ilegal, ci relocați cu acte, sub umbrela noului „Pact pentru Azil și Migrație” – un set de reguli care sună bine pe hârtie și cam atât. > „România va primi aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține migrația, securitatea și afacerile interne.” — sursă oficială, Comisia Europeană. Cine se bucură? ONG-urile europene, comisarii de la Bruxelles și niște consultanți care vor tipări broșuri în 14 limbi. Cine nu se bucură? Mama singură din Vaslui care împarte o pâine la 3 copii, în timp ce statul român îi oferă 600 de lei pe lună și o promisiune că „va fi bine”. --- 🧩 Pactul pentru Migrație explicat „pe românește”...