--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
1. Contextul neutralității Ucrainei
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Ucraina a devenit un stat independent, dar neutru, nealiniat militar, cu garanții internaționale de la Rusia, SUA și Marea Britanie prin Memorandumul de la Budapesta (1994). Aceasta neutralitate a fost principala condiție pentru recunoașterea independenței și pentru renunțarea la arsenalul nuclear moștenit de la URSS.
Această poziție a fost respectată timp de decenii, până când, după 2014, odată cu anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, Ucraina a început să se apropie de NATO și UE, declarând în 2019 că integrarea în aceste structuri este un obiectiv strategic. Aceasta schimbare a neutralității a tensionat relațiile cu Rusia și a pregătit terenul pentru escaladarea conflictului.
---
2. Draftul de la Istanbul (martie–aprilie 2022)
În primăvara lui 2022, Ucraina și Rusia s-au întâlnit la Istanbul pentru negocieri de pace. Draftul propus conținea:
Neutralitatea Ucrainei, renunțarea la aderarea la NATO, dar posibilitatea de a se alătura UE;
Garanții de securitate din partea unor mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, China și Rusia);
Statusul Crimeei și Donbasului – consultări pe termen lung (15 ani);
Limitări militare pentru armata ucraineană;
Limba rusă – posibilitatea ca aceasta să devină a doua limbă oficială în anumite regiuni.
Din perspectiva unei interpretări critice, aceste propuneri puteau fi considerate o capitulare parțială, acceptată de Ucraina sub presiunea invaziei ruse. Oficial, însă, Ucraina a refuzat aceste condiții, considerându-le inacceptabile.
---
3. Refuzul oficial și întoarcerea capitulării
Refuzul oficial de a semna acordul a transformat ce putea fi o încheiere rapidă a conflictului într-un război prelungit. Oficial, Ucraina și aliații vestici invocă protejarea suveranității și respectarea dreptului internațional.
Dar realitatea arată că această „capitulare întoarsă” a fost influențată și de interesele externe, nu doar de dorința Ucrainei de a-și păstra suveranitatea.
---
4. Interesele economice și strategice
Conflictul prelungit aduce beneficii clare pentru Statele Unite, care câștigă prin:
Vânzarea de arme și echipamente militare către Ucraina și aliații NATO;
Consolidarea industriei de apărare și testarea armamentului modern;
Menținerea influenței strategice în Europa de Est și presiunea asupra Rusiei.
Europa contribuie cu sprijin financiar, donații și echipamente, dar profitul real se duce în America. Chiar și în contextul taxelor vamale impuse de Trump, europenii doar „au dat voie” și au susținut indirect conflictul, fără a obține avantaje majore.
---
5. Concluzie
Ucraina, prin propunerile de la Istanbul, putea fi interpretată ca fiind într-o poziție de capitulare parțială. Refuzul oficial a transformat situația într-un conflict prelungit, în care beneficiarii reali nu sunt europenii sau Ucraina, ci Statele Unite, care capitalizează economic și strategic pe seama războiului. Europa rămâne un furnizor de resurse și sprijin, fără profit major, iar Ucraina continuă să lupte în condiții dificile, în timp ce deciziile marilor puteri determină cursul real al conflictului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu