--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
Două cazuri recente implicând cetățeni nepalezi arată cât de distorsionată poate fi atenția presei.
Primul caz, extrem de grav, implică un copil de 12 ani care a fost victima unor violuri repetate comise de un cetățean nepalez în județul Călărași. Cu toate acestea, incidentul a fost aproape ignorat de mass-media, fiind relatat de doar 2-3 site-uri, fără să capete atenția televiziunilor sau să declanșeze dezbateri publice.
În contrast, un alt nepalez a fost agresat fizic în august pentru că lucra ca distribuitor. Deși fapta este tot o infracțiune, presa i-a acordat vizibilitate enormă. Incidentul a devenit viral, amplificat de postările unui politician implicat, care a incitat la ură, transformând cazul într-un subiect de televiziune pe toate canalele.
Această discrepanță evidențiază un pattern îngrijorător: mass-media prioritizează scandalul, emoția și viralitatea, nu gravitatea faptei. Astfel, un viol repetat asupra unui copil, de o gravitate majoră, poate trece aproape neobservat, în timp ce o agresiune minoră, folosită politic, devine subiect de prim-plan.
Concluzia e clară: presa nu tratează evenimentele după criterii obiective sau după gravitatea reală a faptelor. Mai degrabă, selecția știrilor depinde de cine poate genera audiență, emoție sau scandal, lăsând deoparte subiecte mult mai grave care merită atenția publicului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu