Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
Cum să nu fii mândru că ești român: România, aproape la egalitate cu SUA la mandate de supraveghere
Cum să nu fii mândru că ești român, atâta timp cât avem cifre precum America? În perioada 24 noiembrie 2024 – 16 septembrie 2025, autoritățile române au emis 2.843 de mandate de securitate națională — aproape la fel ca SUA, care are o populație de ~330 de milioane de oameni (intelligence.gov).
Dar iată paradoxul: populația României este de doar ~19 milioane, ceea ce înseamnă că, raportat la locuitori, un român are șanse mult mai mari să fie vizat decât un american. Iar dacă luăm în calcul că fiecare mandat poate afecta și persoanele cu care intră în contact — între 10 și 15 persoane — rezultă că aproape 40.000 de oameni au fost potențial interceptați într-un singur an.
Și totuși… ce obținem în schimb? Nu avem rezultate concrete. Nu avem fapte clare, nu știm unde dispar banii din infrastructură, din școli sau din spitale. România rămâne o țară super-demonitorizată și ascultată, dar cu eficiență discutabilă în ceea ce privește siguranța și bunăstarea cetățenilor.
În comparație, în Statele Unite, același număr de mandate acoperă un procent mult mai mic din populație, iar controalele și filtrele judiciare sunt mai consistente. România, însă, pare să fi transformat supravegherea într-un sport național, cu aproape 3.000 de mandate aprobate automat, fără ca cineva să se oprească să întrebe: dar pentru ce rezultate concrete?
În concluzie, România se apropie de ceea ce se poate numi un stat polițienesc subtil, unde cifrele sunt impresionante, dar realitatea practică rămâne… amară.
Comentarii
Trimiteți un comentariu