--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
Cum să nu fii mândru că ești român: România, aproape la egalitate cu SUA la mandate de supraveghere
Cum să nu fii mândru că ești român, atâta timp cât avem cifre precum America? În perioada 24 noiembrie 2024 – 16 septembrie 2025, autoritățile române au emis 2.843 de mandate de securitate națională — aproape la fel ca SUA, care are o populație de ~330 de milioane de oameni (intelligence.gov).
Dar iată paradoxul: populația României este de doar ~19 milioane, ceea ce înseamnă că, raportat la locuitori, un român are șanse mult mai mari să fie vizat decât un american. Iar dacă luăm în calcul că fiecare mandat poate afecta și persoanele cu care intră în contact — între 10 și 15 persoane — rezultă că aproape 40.000 de oameni au fost potențial interceptați într-un singur an.
Și totuși… ce obținem în schimb? Nu avem rezultate concrete. Nu avem fapte clare, nu știm unde dispar banii din infrastructură, din școli sau din spitale. România rămâne o țară super-demonitorizată și ascultată, dar cu eficiență discutabilă în ceea ce privește siguranța și bunăstarea cetățenilor.
În comparație, în Statele Unite, același număr de mandate acoperă un procent mult mai mic din populație, iar controalele și filtrele judiciare sunt mai consistente. România, însă, pare să fi transformat supravegherea într-un sport național, cu aproape 3.000 de mandate aprobate automat, fără ca cineva să se oprească să întrebe: dar pentru ce rezultate concrete?
În concluzie, România se apropie de ceea ce se poate numi un stat polițienesc subtil, unde cifrele sunt impresionante, dar realitatea practică rămâne… amară.
Comentarii
Trimiteți un comentariu