--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
România – San Marino 7-1: În sfârșit, suntem giganți! Dar doar între amatori…
E oficial: România strălucește din nou pe scena mondialului! Șapte goluri date unui adversar redutabil, format, după toate indiciile, dintr-o combinație de ospătari, contabili de district și doi băieți care au venit direct de la schimbul trei.
San Marino, eternul sparring-partner al Europei, a fost din nou folositor ca sac de box… și recunoscător că a prins stadionul plin, ca la marile echipe.
Dar să nu fim răi. E greu să excelezi în fotbalul mare, unde trebuie să te bați cu profesioniști, strategii, sisteme, tactici, psihologi sportivi și alți indivizi dubioși care chiar știu ce fac. Tocmai de aceea, victoria cu San Marino trebuie celebrată cu toată grandoarea!
Ce dacă sunt amatori? Ce dacă jumătate dintre ei au venit cu liber de la muncă? E victorie, domnule!
România – campioană mondială la moral
Cu astfel de scoruri, am putea crea o nouă disciplină olimpică: “Bătut echipe mici cu scoruri mari pentru reconstrucția încrederii naționale”.
Și am lua aurul fără emoții.
Când dai de adevărații profesioniști… începe drama
Sigur, când vine vorba de meciuri cu echipe adevărate, povestea se schimbă. Parcă iar nu centrează nimeni, parcă fundașii adorm la datorie, iar atacanții își aduc aminte brusc că au uitat tehnica acasă.
Dar important e că pe băieții de la San Marino îi batem constant! România poate nu e cea mai bună din lume, dar la capitolul “partide împotriva amatorilor”, suntem Brazilia 2002.
Aluzie clasică: Mutu vs. ospătarul italian
Și dacă tot vorbim de amatori… să nu uităm poate cea mai mare realizare extra-sportivă din istoria fotbalului românesc: momentul în care Adrian Mutu, aflat la apogeul carierei, a învins un ospătar în Italia, la propriu.
Măcar acolo am avut continuitate istorică: românii bat ospătari pe teren și în afara lui.
Poate că de aceea ne și iese jocul cu San Marino. Avem tradiție. Ne simțim confortabil. E un mediu familiar, aproape prietenos.
Concluzia?
România 7 – 1 San Marino nu e doar un scor.
Este o declarație:
“Da, putem să fim mari! Atâta timp cât adversarii au alt job.”
Comentarii
Trimiteți un comentariu