Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
Lecția de economie pe care o înveți la pompă
Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios:
prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel.
După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă.
Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior.
La pompă însă, scăderea este mult mai timidă.
Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta:
„rocket and feather” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană.
Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din Spania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate.
Asta creează o situație paradoxală:
apare o criză → prețul urcă imediat
costurile scad → prețul rămâne ridicat
se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustibil premium
Chiar și combustibilii „ecologici”, precum Repsol Nexa, ajung uneori mai scumpi decât cei tradiționali. Deși sunt produși din uleiuri reciclate și deșeuri organice, prețul lor urmează aceeași logică a pieței: dacă oamenii sunt dispuși să plătească mai mult, piața nu se grăbește să reducă prețul.
În teorie, piața liberă ar trebui să corecteze aceste excese.
În practică însă, consumatorul rămâne cu impresia că la pompă se aplică o regulă simplă:
scumpirea are mereu o explicație, iar ieftinirea nu mai vine niciodată.
Dacă nu am înțeles.
Comentarii
Trimiteți un comentariu