Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
--- Ce se pune în „masa de zi cu zi” și de ce acumularea ne afectează mai mult decât recunoaște industria Trăim într-o epocă în care aproape nimic din ceea ce mâncăm sau folosim zilnic nu mai este „simplu”. Alimentele, produsele de igienă, apa, chiar și aerul, vin la pachet cu o listă lungă de substanțe adăugate — fiecare, luată separat, declarată „sigură”. Problema reală nu este una singură dintre ele, ci suma lor. Dioxidul de titan – exemplul perfect al inutilului tolerat Dioxidul de titan (TiO₂) este probabil cel mai bun simbol al acestei paradigme. Nu aduce beneficii nutriționale, nu protejează organismul, nu tratează nimic. Rolul său este exclusiv estetic: culoare albă, aspect „curat”, produs mai atrăgător. A fost folosit ani la rând în: alimente pastă de dinți medicamente cosmetice Uniunea Europeană l-a interzis în alimente nu pentru că s-a demonstrat clar că provoacă cancer, ci pentru că nu mai poate fi considerat sigur pe termen lung, mai ales din cauza nanoparticulelor ...