Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
Într-o Europă modernă, democratică și tolerantă (așa cum ne spun ei), viitorul pare să fie plin de surprize. Nu ne mai biciuie nimeni, dar, în schimb, ni se pregătesc teste. Nu de inteligență – că ne-am fi descalificat demult – ci de loialitate. Cât de pregătit ești să mori pentru o țară care nu te întreabă niciodată ce părere ai?
Credite de război – doar o glumă... deocamdată
Desigur, oficial, nu se vorbește despre așa ceva. Nu există planuri, proiecte de lege sau declarații oficiale care să anunțe introducerea unor „credite de război” – acea taxă simpatică pe care ar trebui s-o plătim pentru că avem norocul să trăim în democrație, în vreme de război.
Dar, hei, nici lockdown-ul nu era posibil, până când a fost. Nici pașaportul sanitar nu era „luat în calcul”, până când l-am avut și-n somn.
Testul suprem: Ești cu noi sau cu ei?
Nu va fi un test scris. Va fi un test al tăcerii. Taci și plătești? Bun cetățean. Întrebi de ce? Ești extremist, rusofil, antivaccinist și probabil n-ai reciclat niciodată plasticul.
Testele pot lua multe forme: recrutări „voluntare”, contribuții „de urgență”, limitări de energie „pentru binele comun”. Nu uita: totul pentru siguranță. A cui, nu știm exact.
Dar să nu fim conspiraționiști, nu?
Cine vorbește despre aceste lucruri e imediat pus la colț: fake news, manipulare, dezinformare. Doar că, în fiecare an, conspirațiile de ieri devin titlurile de mâine. Cu diferența că atunci ni se spune: „A fost necesar. Mulțumim pentru înțelegere.”
Concluzie? Dormi liniștit. Statul veghează.
Nu, nu e obligatoriu încă. Nu se cer credite de război, nu te cheamă nimeni la recrutare, nu ești obligat să alegi între Europa și adevăr. Deocamdată.
Dar, în caz că se schimbă ceva, ține banii aproape, pașaportul la zi și opinia pentru tine. Viitorul poate fi oricum, dar sigur nu e scris de tine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu