--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
1. Schimbarea pragurilor și extinderea „pacienților”
În anii ’80–’90, pragul de colesterol total considerat „acceptabil” era mai ridicat, în jur de 240 mg/dl; astăzi, ținta este sub 200 mg/dl, iar pentru cei cu risc crescut, LDL trebuie să fie sub 70 mg/dl.
În 2013, ghidurile AHA/ACC au extins recomandările: statinele nu mai erau doar pentru pacienții cu boală cardiovasculară, ci și pentru cei „sănătoși” cu factori de risc (vârstă, obezitate, fumat, hipertensiune, diabet, colesterol ridicat) .
În SUA, aproximativ 39 milioane de persoane folosesc statine în mod regulat — majoritatea adulte, peste 40 de ani .
Rezultatul? O piață uriașă, transformată în consum cronic: milioane de oameni deveniți „pacienți” prin schimbarea pragurilor preventive.
---
2. Efectele secundare: cât sunt reale, cât sunt percepute
Metaanalize arată că intoleranța reală la statine (SAMS: statin-associated muscle symptoms) afectează în jur de 9,1 % din pacienți pe baza studiilor clinice și observaționale cu restricții stricte, unele estimări scăzând la 5-7 % în funcție de definițiile utilizate .
Alte surse confirmă că doar mai puțin de 10% experimentează dureri musculare din cauza statinelor, și chiar acestea apar de obicei în primului an de tratament, fără diferențe semnificative față de placebo .
O analiză solidă relevă că majoritatea simptomelor raportate (dureri, slăbiciune, etc.) apar și la pacienții tratați cu placebo — deci nu sunt cauzate direct de statine .
În practică, însă, până la 41,8% dintre utilizatorii actuali și 63,2% dintre foști utilizatori raportează cel puțin un simptom asociat statinelor — deși legătura de cauzalitate rămâne neclară, multe având probabil o componentă „nocebo” (așteptarea efectelor negative) .
---
3. Estimare: câți oameni „au intrat în categoria de pacienți”
Date concrete la nivel global lipsesc, dar un indicator relevant e SUA: ~39 milioane de utilizatori → o piață uriașă de consumatori de statine .
În 2013, extinderea ghidurilor către prevenția primară a însemnat că milioane noi au început să primească recomandări de tratament, chiar fără antecedente de boală — ceea ce a transformat prevenția într-o industrie permanentă pentru sănătatea publică.
Internațional, în UE și alte regiuni dezvoltate, fenomenul similar creează un bazin de zeci de milioane de pacienți nou incluși în tratament.
---
Concluzie
1. ** Schimbarea pragurilor devreme a transformat nivelul „normal” și a creat milioane de noi pacienți.**
2. Efectele secundare sunt prezentate frecvent, dar cercetările arată că majoritatea nu sunt cauzate direct de statine.
3. Întinderile ghidurilor pentru prevenție au extins mult piața — un exempl
u clar unde știința și afacerea se intersectează.
Comentarii
Trimiteți un comentariu