Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
Spun că e „a ta”. Casa. Terenul. Moștenirea de la bunici. Dar încearcă să nu plătești impozitul ăla de câteva sute sau mii de lei pe an și o să vezi cât de repede ți-o confiscă „statul”. Adevărul e simplu și crud:
> În România, nu ești niciodată proprietar. Ești chiriașul statului pe bunul tău.
Nu contează că ai muncit 30 de ani, că nu ai cerut niciodată un ajutor social, că ai ridicat cu mâinile tale fiecare cărămidă din casă. Statul tot te taxează pentru privilegiul de a avea unde să dormi.
---
💣 Noua bombă fiscală: +70% la impozitul local
Da, ai citit bine. Se discută deja în primării, la pachet cu noul „cadru fiscal” impus de sus: creșterea taxelor locale cu până la 70%.
Scopul? Oficial, „alinierea la realitatea pieței”. Neoficial?
> Distrugerea totală a micii proprietăți private.
Dacă ai un apartament vechi, o căsuță la țară sau un teren moștenit — pregătește-te: ori îl monetizezi, ori îl vinzi, ori te trezești executat pentru neplată. Nimeni nu mai are voie să dețină ceva doar pentru că a muncit sau a moștenit.
---
🏗️ Pregătirea terenului pentru noul val de „solidari”
Între timp, ni se bagă pe gât și „taxa de solidaritate” la nivel european. Sună frumos, dar ce înseamnă în practică? Mai mulți bani colectați de la populație, sub pretextul ajutorării săracilor din alte țări.
Iar dacă ți se pare paranoic, gândește-te:
De ce statul vrea să scoată oamenii din casele lor?
De ce devine imposibil să trăiești decent cu o proprietate mică și personală?
De ce se construiesc tot mai multe „centre sociale” în orașe deja înghesuite?
Răspunsul posibil?
> Pentru a face loc altora. Pentru a „redistribui” ceea ce nu mai poți întreține.
---
🤡 Ironia supremă: statul care nu-ți oferă nimic, îți cere tot
În majoritatea satelor și orașelor mici:
Nu ai canalizare.
Nu ai drumuri asfaltate.
Nu ai transport public.
Nu ai grădinițe, medici sau poliție eficientă.
Dar ai o hârtie cu antet și ștampilă care zice: "Vă rugăm să achitați 378 lei impozit pe teren intravilan."
Pentru ce, mai exact?
---
🔚 Concluzie? Se vrea sfârșitul proprietarului mic
România nu mai e țara oamenilor care își clădesc ceva.
E țara în care te obligă să vinzi, închiriezi sau cedezi.
Cine rezistă, e împins la margine: la propriu și la figurat.
---
> 🔥 Ce e de făcut?
Nu uita că statul nu produce nimic. Trăiește doar din ce ia de la tine.
Refuză minciunile lor. Refuză „solidaritatea” impusă cu forța.
Apără ce ai. Pentru că într-o zi — poate foarte curând — va fi tot ce îți mai rămâne.
Comentarii
Trimiteți un comentariu