--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
În ultimii ani, prețul energiei electrice a crescut peste tot în lume. Facturile casnice au explodat, iar avantajul economic al mașinilor electrice începe să dispară. Cum am ajuns aici și de ce nu intervine nimeni?
---
1. De ce crește prețul energiei
Energia „verde” nu e gratis
Deși panourile solare și turbinele eoliene par soluții ieftine, infrastructura de producere, stocare și distribuție costă enorm. În plus, regenerabilele depind de vreme. Când nu bate vântul sau nu e soare, rețeaua trebuie susținută de centrale pe gaz ori cărbune – exact sursele scumpe.
Gazul și petrolul dictează totul
O mare parte din electricitate se produce încă din gaze naturale și cărbune. După pandemie și mai ales după războiul din Ucraina, prețurile lor au explodat. Iar dacă gazul e scump, curentul produs din gaz devine scump.
Taxele și certificatele de carbon
În Europa, centralele care poluează trebuie să cumpere certificate de emisii. Costurile se adaugă la prețul curentului, iar consumatorul final plătește.
Cerere mare, ofertă mică
După pandemie, cererea de energie a crescut, dar investițiile în capacități noi nu au ținut pasul. Rezultatul: prețuri mari și rețele suprasolicitate.
Paradoxul mașinii electrice
La început, încărcarea era mult mai ieftină decât alimentarea unei mașini clasice. Acum însă, la stațiile publice rapide, „plinul” la o electrică poate ajunge la 40–60 €, la fel ca un rezervor de benzină. Doar încărcarea acasă rămâne ceva mai avantajoasă, dar și asta depinde de factura la curent.
---
2. De ce nu se reglează piața
Guvernele câștigă din scumpiri
TVA, accize, taxe pe emisii – toate aduc miliarde la buget. De ce ar opri statul un sistem care îi aduce venituri record?
Piața „liberalizată”, doar pe hârtie
Oficial, concurența ar trebui să scadă prețurile. În realitate, companiile mari domină piața, iar guvernele închid ochii la înțelegeri tacite.
Energia verde ca scuză
Ni se spune că plătim mai mult pentru a „salva planeta”. În practică, multe proiecte verzi sunt subvenționate din bani publici, iar costurile ascunse cad pe umerii consumatorilor.
Puterea lobby-ului
Marile companii energetice investesc masiv în campanii și politicieni. În timp ce oamenii se plâng de facturi, ele raportează profituri istorice.
Geopolitica transformă energia în armă
Gazul rusesc, tensiunile din Orientul Mijlociu și politica climatică europeană fac ca energia să fie un instrument strategic. Prețul nu mai reflectă doar costul real, ci și interesele de putere.
---
Concluzie
Plătim tot mai mult pentru curent dintr-un amestec de cauze: lipsă de investiții, dependență de combustibili scumpi, taxe și politici „verzi” folosite ca scuză. Iar paradoxul e clar: un „plin” la o mașină electrică nu mai e cu mult mai ieftin decât un rezervor de benzină.
Iar întrebarea nu e doar „de ce e scump”, ci „de ce nu se schimbă nimic?”. Răspunsul cinic: pentru că așa e convenabil. Guvernele, companiile și speculatorii câștigă, iar consumatorul final plătește.
Viitorul poate fi electric, dar sigur nu va fi ieftin – și cu atât mai puțin „pe gratis”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu