Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
Guvernul spaniol, când se plictisește, inventează legi pentru fumat și feminism, dar uită de problemele reale ale țării
În timp ce Spania se scufundă încet în problemele adevărate, guvernul își ocupă timpul cu mărunțișuri: interdicții de fumat în cabinele de camioane, proiecte feministe cu titluri strălucitoare și alte “mari reforme” care arată bine la televizor.
Între timp:
Migrația scapă de sub control și cartierele se transformă mai repede decât se scriu legile.
Okupașii stau liniștiți în casele altora, iar proprietarii rămân fără apărare reală.
Sistemul medical se prăbușește încet: liste de așteptare uriașe, spitale fără personal, medici care pleacă.
Hacienda are un aparat uriaș și te pune pe tine, cetățeanul, să completezi declarații despre averi — deși instituțiile au acces la datele tale. Absurdul e că, după ce tu completezi totul cum poți, ei abia apoi îți verifică declarația și, la câțiva ani distanță, se trezesc că „ai greșit” și îți cer bani cu dobânzi. Cum adică tu ai făcut declarația corectă sau greșit, dacă statul deține toate informațiile încă de atunci? E ca și cum ai fi obligat să scrii un test, iar profesoru-stat ți-ar spune abia peste ani că ai copiat greșit — și îți cere nota înapoi.
Favoritisme reale: anumite măsuri sociale (bursă, comedor gratuit pentru copii) par aplicate selectiv — pentru unii, protecție totală; pentru alții, nimic. Spaniolii sau europenii locali nu par să primească același tratament în toate cazurile.
Concluzie: problemele reale — locuințe inaccesibile, salarii mizerabile, servicii publice slăbite — rămân în coadă, dar avem grijă să reglementăm ce poate sau nu să facă un șofer singur în cabina camionului. Priorități de stat, cu aplauze de marketing.
Comentarii
Trimiteți un comentariu