--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
Când, la sfârșitul lui septembrie 2025, internetul și telecomunicațiile din Afganistan s-au prăbușit aproape complet, explicația oficială a talibanilor a fost… banală: „defecțiuni tehnice” la cablul de fibră optică.
Doar că momentul ales și amploarea opririi ridică multe semne de întrebare — mai ales într-un context global tensionat.
📡 O întrerupere „tehnică” prea perfectă
Începând cu 16 septembrie, în mai multe provincii afgane internetul a fost oprit prin ordin direct al liderului suprem al talibanilor, sub pretextul „prevenirii imoralității”. La scurt timp, întreaga țară a intrat în întuneric digital: date mobile, telefonie, conexiuni fixe – toate aproape dispărute.
Rețeaua NetBlocks a raportat o conectivitate de sub 2% la nivel național. Serviciile au revenit abia după două zile.
ONU și organizațiile internaționale au tras semnale de alarmă privind impactul economic și umanitar al unui astfel de blackout, dar regimul taliban a rămas evaziv în explicații. În paralel, analiștii au început să pună piesele cap la cap.
---
🧭 Afganistanul – piesa strategică „uitată” dintre giganți
Poziția Afganistanului rămâne una de vis pentru orice mare putere:
la intersecția Iran–Pakistan–China–Asia Centrală;
coridor perfect pentru spionaj electronic și militar;
teren excelent pentru a influența echilibrele regionale.
După retragerea haotică a SUA în 2021, mulți au crezut că țara va fi „abandonată” definitiv. Doar că istoria geopolitică rar lasă un spațiu atât de important complet neatins.
---
🛩️ Baza Bagram – cheia controlului
Baza aeriană Bagram a fost cel mai important nod logistic și militar al SUA/NATO în Asia Centrală.
După retragere, talibanii au preluat controlul, iar ulterior au apărut semne că Rusia și China au manifestat interes strategic pentru infrastructura bazei.
Bagram ar putea fi folosită ca punct de observație regional sau chiar hub logistic. Pentru americani, ar fi inacceptabil ca această bază să rămână sub influență ruso-chineză, mai ales într-un moment în care Moscova rezistă în Ucraina.
---
🧨 Blackoutul – doar „defecțiune” sau acoperire?
Oprirea totală a internetului într-o țară precum Afganistanul poate servi mai multor scopuri strategice:
mascarea unor mișcări logistice sau operațiuni speciale;
testarea reacțiilor talibanilor și a aliaților lor;
blocarea scurgerilor de informații în timp real către exterior.
Deși nu există dovezi clare ale unei operațiuni americane, coincidența blackoutului cu tensiunile tot mai mari dintre Rusia și NATO nu poate fi ignorată.
---
🌍 SUA, Rusia și tabla de șah globală
În timp ce Rusia își menține pozițiile în Ucraina, SUA pot încerca să deschidă „fronturi indirecte” pentru a obliga Moscova și Beijingul să își împrăștie resursele.
Afganistanul este terenul perfect pentru asta: greu accesibil, instabil, cu miză strategică uriașă.
O revenire militară „clasică” a americanilor în Afganistan este puțin probabilă momentan — din motive de imagine, logistică și context internațional.
Însă operațiuni discrete, infiltrări, drone, sprijin pentru grupări locale anti-talibane? Asta este deja o altă discuție.
---
📝 Concluzie
Deocamdată, nu avem confirmări că SUA se întorc în forță în Afganistan.
Însă contextul regional, poziția Bagram, blackoutul de internet și tensiunile globale conturează imaginea unei repoziționări strategice lente, dar atente.
În marile jocuri geopolitice, Afganistanul nu dispare niciodată de pe hartă. Doar tace… până la următoarea mutare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu