Treceți la conținutul principal

„rocket and feather”

 Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...

Bani cu căruţa

 Bani cu căruţa — cum două «instituţii publice» ard resurse fără beneficiu palpabil: Aeroportul Arad și TVR


România are instituţii publice care, pe hârtie, îşi justifică existenţa prin „servicii publice” — dezvoltare regională, informare publică — dar care, în practică, consumă resurse mari pentru rezultate minimale. Vom lua două exemple clare: Aeroportul Internaţional Arad şi Societatea Română de Televiziune (TVR). Nu sunt singurele, dar oferă o radiografie utilă a modului în care banii publici pot fi „înghiţiţi” cu efect limitat pentru cetăţean.


1) Aeroportul Internaţional Arad — operator cu personal, dar fără trafic


Datele bugetare oficiale şi rapoartele de audit arată o structură organizatorică şi cheltuieli planificate semnificative în condiţiile unui trafic de pasageri foarte redus:


Bugetul pe 2024 al Aeroportului Arad — document oficial (Buget de venituri şi cheltuieli 2024) — arată venituri/cheltuieli la nivelul unor milioane de lei şi un fond salarial total estimat în buget. (vezi anexă buget/Hotărâre CJ Arad). 


Număr personal estimat/prognozat: ≈58 angajați (sursa: bugetul 2024 / anexe). 


Trafic raportat în 2023–2024: ≈14.365–15.270 pasageri/an (rapoarte locale / date AAR preluate în presă). 



Pe baza acestor numere putem calcula eficienţa / costul „per pasager”:


Cheltuieli salariale anuale (conform anexelor bugetare) — exemplu din buget: ~4.340.000 lei (valoare din anexele oficiale din buget — vezi PDF). 


Pasageri estimați (folosim 15.270 ca bază): pasageri / angajat / an ≈ 263 (15.270 / 58).


Cheltuieli salariale per pasager ≈ 284 lei / pasager (4.340.000 / 15.270).


Dacă luăm în calcul cheltuielile totale din buget (în jurul zecilor de milioane lei — exemple din anexe), costul per pasager poate urca la sute de lei (în exemplul folosit anterior, ~847 lei/pasager). 



Interpretare: la un trafic de ordinul zecilor de mii anual, costul real per pasager este foarte mare comparativ cu aeroporturile comerciale. În plus, există relatări (presa locală / social) despre luni în care au fost doar câţiva pasageri (asta înrăutăţeşte raportul cost/pasager pe perioade scurte), ceea ce întăreşte eticheta „aeroport-fantomă”. 


2) Televiziunea Română (TVR) — zeci/sute de milioane anual, audienţe modeste


TVR este finanţată majoritar (sau în proporţie covârşitoare) din bani publici. Date cheie:


Buget aprobat/finanţare de la stat pentru 2024 — aproximativ 415 milioane lei (suma aprobată în bugetul de stat / rapoarte media pe tema bugetului TVR pentru 2024). 


Raport de activitate TVR 2024 indică venituri totale (incluzând transferuri) în jur de ~549,494,291 lei şi cheltuieli similare; date din raportul oficial de activitate 2024. 


Audienţe raportate (nivel general, în diverse analize/jurnale): unele estimări arată ~65.000 telespectatori medie/zi pentru canalele principale (metrici preluate de investigaţii/jurnale). 



Calcul de eficienţă (exemple simple):


Dacă luăm bugetul de 415 milioane lei şi 65.000 telespectatori medie/zi, putem face două calcule utile:


1. Cost pe „privitor zilnic” (buget / medie telespectatori): 415.000.000 / 65.000 ≈ 6.385 lei per telespectator pe an (dacă considerăm 65.000 ca audienţă medie zilnică, asta e costul anual al statului per spectator activ la TVR). 



2. Cost per „zi-de-vizionare” (buget / (65.000 * 365 zile)) => 415.000.000 / 23.725.000 ≈ 17,5 lei per spectator-zi (adică, statul cheltuie ~17,5 lei pentru fiecare zi în care un român din cei 65k se uită la TVR). 





Interpretare: chiar şi luând ipoteze conservatoare, rezultă sume importante / spectator. TVR mai are probleme financiare (cereri de rectificări, datorii istorice, popriri), iar publicul ei — în multe măsurători — e mic în comparaţie cu costul de menţinere. Şi mai grav: mulţi români îşi iau ştirile din alte surse; postul public nu reuşeşte constant să ofere conţinut cu impact mare la nivel național. 


3) Ce ar însemna «dacă» — estimări de „ce s-ar salva” dacă banii nu ar fi risipiți


Folosind două calcule simple — suma anuală direcţionată către TVR (≈415 milioane lei) şi cheltuielile totale ale aeroportului Arad (ex.: 12–13 milioane lei — conform bugetului) — putem aproxima „resursă eliberată”:


TVR (415 mil. lei) + Aeroport Arad (≈13 mil. lei) = ≈428 milioane lei pe un an. Asta e echivalentul a aproximativ 86 milioane euro (la un curs aproximativ 5 lei = 1 EUR) — o sumă rotundă, semnificativă. 



Ce ar putea face statul/regionalele cu aceşti bani (exemple orientative):


finanţarea unor programe reale de sănătate/educaţie în judeţe cu deficit pentru ani buni;


subvenţionarea investiţiilor în infrastructura locală (drumuri, spitale, reabilitări);


plăţi directe pentru proiecte antreprenoriale locale (microgranturi) pentru sute de IMM-uri;


majorări țintite pentru asistenţă socială sau digitalizare locală.



Aceste comparaţii nu sunt menite doar să dramatizeze; ele arată oportunitatea de a reevalua utilitatea şi eficiența cheltuirii banilor publici. Când o instituţie cheltuie milioane anual pentru un public sau beneficiu minim, e justificată o restructurare sau reorientare clară a rolului (fie creştere a performanţei şi competitivităţii, fie reducere/realocare).


4) De ce se întâmplă asta? (pe scurt)


Interese politice şi locale: păstrarea unor structuri şi posturi ca „plante” politice.


Lipsa unui model de sustenabilitate: instituţii publice care depind de transferuri constante, fără a genera venituri proprii suficiente.


Inerţie administrativă: restructurări dificile, opoziţie sindicală, costuri politice.


Deficienţe de măsurare a performanţei: KPI-urile (indicatorii de performanţă) sunt slab definite sau neconstrângătoare.



Aceste mecanisme permit menţinerea unor structuri costisitoare cu impact mic.


5) Concluzii și recomandări scurte


Datele arată costuri semnificative per beneficiar (pasager sau telespectator activ). Asta nu înseamnă că nu există niciun motiv să menţii un aeroport regional sau un post public — dar justificarea trebuie să vină cu indicatori clari: plan de dezvoltare, creştere trafic, responsabilitate financiară (Aeroport) şi conţinut public de calitate, măsurabil şi cu audienţe crescătoare/impact social clar (TVR).


Recomand: audit extern independent + publicarea lunară a indicatorilor de performanţă (trafic, cost/pasager, cost/ora de emisie, audienţe pe target, cost/privitor etc.).

---


Note informative & surse (cele mai importante)


1. Bugetul de venituri și cheltuieli S.C. Aeroportul Arad S.A. — anexa la Hotărârea Consiliului Județean Arad (Buget 2024). (PDF buget/Hotărâre). 



2. Raport audit și situații financiare Aeroport Arad (raport de audit 2023 / documente publicate pe siteul aeroportului). 



3. Articole locale / statistici trafic — LiveArad, presa locală (trafic 2023–2024; poziţionare Aeroport Arad în clasamentul naţional). 



4. Raport de activitate TVR 2024 (document oficial Media TVR — venituri totale reportate ~549.494.291 lei). 



5. Investigaţii/jurnale despre bugetul TVR şi alocaţiile din 2024 (articol Europa Liberă/analize care menţionează bugetul aprobat şi problemele cu rectificarea). 




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tigrul Europei

  😂 Când râd vecinii: Moldova, Bulgaria și Ungaria dau lecții economice României Se pare că, în Balcani, s-a deschis un nou serial de comedie. Primul episod: „România, tigrul de carton”. Invitați speciali: Moldova, Bulgaria și Ungaria — trei țări care, de ani buni, ascultau cum vecinul lor mândru se laudă cu creșteri economice, salarii europene și autostrăzi în PowerPoint. 🎭 Scena 1: Premierul Moldovean, fericit nevoie mare „La noi pensiile cresc mai bine ca la voi”, ar fi spus premierul moldovean, zâmbind în timp ce verifica dacă i se mai învârte contorul de inflație. În sală, liniște. Apoi s-a auzit un râs mic din partea delegației bulgare. Ungurii au zâmbit și ei. Românii? Se uitau mirați, ca elevul care a învățat tot din fițuici și descoperă că a picat examenul de viață. 💶 Scena 2: Bulgarii râd cu euro în buzunar Vecinii de la sud, deși mereu tăcuți, pregătesc trecerea la moneda euro. România încă „analizează oportunitatea”, de vreo cincisprezece ani. La Sofia ...
Infodaily – 25 May 2025 | Tech, Health & Self-Care Daily updates on crypto, gaming, medicine, and lifestyle – powered by AI, curated for humans. 1. Crypto Tip of the Day: Use Cold Wallets for Long-Term Holding If you're holding Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), or Solana (SOL) for the long term, consider using a cold wallet like Ledger Nano X or Trezor Model T . These offline devices protect your assets from online threats. For daily trading, keep only what you need on exchanges like Kraken or Binance , and always activate 2FA. 2. What’s Hot in Tech: ASUS ROG Ally & Meta Quest 3 The ASUS ROG Ally handheld gaming PC is making waves in 2025 with its Ryzen Z1 Extreme chip and 120Hz display. It’s a portable alternative to Steam Deck for serious gamers. Meta Quest 3 now supports mixed reality and enhanced tracking, making VR workouts and games more immersive than ever. 3. Health Innovation: AI-Powered Cancer Detection A startup called Imagene uses AI to an...

Infodaily

  InfoDaily – May 28, 2025 --- 💸 Cryptocurrencies Under $0.20 with High Potential in 2025 For those seeking affordable cryptocurrencies with significant growth potential, consider these options:  Rexas Finance (RXS) – Priced below $0.20, RXS offers an innovative platform for tokenizing real-world assets, attracting investor interest for the near future.   Bonk (BONK) and Pepe Coin (PEPE) – These meme coins have gained popularity and are projected to outperform established cryptocurrencies like Solana.   Pyth Network (PYTH) – Specializing in providing real-time financial data for DeFi applications, PYTH is considered by some investors to have significant growth potential.   Additionally, a recently launched coin, valued at $0.20, is projected to reach $15 in 2025, representing a 7,444% increase.   --- 🧬 Health: AI, Weight Loss Injections, and Menopause Revolution Artificial Intelligence in Healthcare – At the Axios Future of Health summ...