Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
Chat Control trebuie să mai aștepte…
…că nu s-au copt încă toate mințile care vor să ne citească mesajele
Dacă ai crezut vreodată că Uniunea Europeană te iubește ca pe propriul copil și îți vrea doar binele, proiectul Chat Control vine să-ți arate că dragostea europeană are și ea o limită: confidențialitatea ta.
În numele luptei împotriva abuzului sexual asupra minorilor – o cauză nobilă, incontestabilă – s-a strecurat o idee mai perfidă decât orice update de la Meta: „Hai să citim toate mesajele oamenilor, preventiv!”
Da, ai citit bine. Bruxelles-ul voia ca toate aplicațiile – de la WhatsApp la Signal – să fie obligate să scaneze automat mesajele private, pozele, ba poate și gândurile, dacă tehnologia o permite. Evident, „pentru binele tău”.
Și totul suna minunat până când câteva țări, inclusiv Germania, au ridicat o sprânceană: „Dar nu e asta… cam dictatură digitală?”
Proiectul, propus în 2022 de Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne (și, probabil, viitor manager de Big Brother Europe), a fost promovat intens de tabăra celor care cred că libertatea e frumoasă, dar numai dacă e verificată.
Pe la Paris, Macron a aplaudat ideea cu zâmbetul lui diplomatic, de parcă ar fi zis: „Liberté, égalité, supraveillé!”
Totul era gata de vot în octombrie 2025, dar s-a blocat pe ultima sută de metri. Statele membre n-au ajuns la consens. Se pare că unii miniștri s-au întrebat, în taină:
– „Dacă UE poate citi mesajele oamenilor, oare mai avem nevoie de mandate, judecători și chestii din astea plictisitoare numite drepturi?”
Și uite-așa, Chat Control s-a dus la colț, cu tema nefăcută. Așteaptă un nou rând de „negocieri” – adică momentul în care oamenii vor fi prea ocupați cu inflația, războaiele și taxele ca să mai observe că le scanează telefonul.
Dar hai să fim sinceri: inițiativa pare lăudabilă. Cine n-ar vrea să prindă pedofili? Numai că metoda propusă e de genul „ca să prindem 10 răi, spionăm 500 de milioane de buni”.
Și, istoric vorbind, când un guvern primește acces nelimitat la datele cetățenilor, nu prea mai renunță la ele.
Astăzi scanează poze cu scop nobil, mâine poate și meme-urile cu politicieni. Și, din greșeală, algoritmul raportează ironicile, ca fiind „discurs de ură”.
Poate că Chat Control trebuie să mai aștepte.
Să aștepte până când Europa își dă seama că libertatea nu e un plugin opțional, iar intimitatea nu e o „vulnerabilitate de securitate”.
Că altfel, o să ne trezim într-o lume unde fiecare conversație trece mai întâi prin filtru – și abia apoi ajunge la destinatar.
Un fel de poștă digitală cu cenzor inclus.
Sau, cum ar spune un francez vizionar:
> „C’est la vie… sous surveillance.”
Notă de context (fapte verificate):
Proiectul Chat Control face parte dintr-o propunere oficială a Comisiei Europene, lansată de comisarul Ylva Johansson pe 11 mai 2022, sub denumirea Regulation to Prevent and Combat Child Sexual Abuse.
Propunerea ar fi obligat companiile de mesagerie criptată (precum WhatsApp, Signal sau Telegram) să scaneze conținutul mesajelor private pentru identificarea materialelor de abuz asupra minorilor.
Deși susținut de Franța și alte state, proiectul a întâmpinat opoziție din partea Germaniei, Austriei și Olandei, care au semnalat riscuri grave pentru viața privată și libertatea de exprimare.
În urma acestor dispute, Consiliul Uniunii Europene a amânat votul programat pentru octombrie 2025, conform publicațiilor ComputerWeekly și Euronews.
Comentarii
Trimiteți un comentariu