--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
De la gem la ouă, gospodinele, cu tot mai puține satisfacții pe zi ce trece
România, țara în care bunica face gem și statul se uită cu ochi de contabil. În același timp, ouăle de la găina din curte devin subiect de statistici fiscale, iar autoconsumul e calculat la GAP-ul de TVA. Bunica poate să își facă dulceață, dar nu pentru a mânca liniștită: fiecare borcan intră în mintea șefilor ANAF ca o „pierdere” de venituri.
Și nu e doar despre gem. Faptul că gospodăriile produc carne, lapte, legume sau ouă înseamnă pentru stat că oamenii nu mai depind 100% de salariile mici sau de supermarketuri. E un mic miracol al autosuficienței, dar statul se simte deranjat: „E mai ușor să prinzi pe cei mici care fac scheme subtile de TVA decât pe cineva care fură milioane din banii publici”, spunea un șef ANAF, recunoscând practic ce tot observă românii: ținta sunt micile fapte, nu marile fraude.
Și totuși, acestea sunt adevăratele surse de supraviețuire. Un român cu un teren și câteva animale poate să-și procure hrana, să-și plătească utilitățile și medicamentele. Restricțiile la porci, păsări sau producții mici nu urmăresc doar „monitorizarea” oamenilor, ci crearea dependenței: cât mai puțină autonomie, cât mai multe taxe, cât mai puțin gem și ouă „necontrolate”.
De la Varujan Vosganian supărat că ouăle din coteț nu aduc venituri la stat, la șeful ANAF care include gemul în statisticile GAP-ului de TVA, mesajul e clar: tot ce scapă de controlul statului deranjează. Și, inevitabil, satisfacțiile zilnice ale gospodinelor devin tot mai puține.
---
Surse / referințe
1. Declaratii Varujan Vosganian despre ouăle din gospodării și TVA: stiripesurse.ro, 2013
2. Șef ANAF, Adrian Nicușor Nica, despre autoconsum și GAP TVA: digi24.ro, 2025
3. Declarații generale ANAF despre prioritizarea controalelor la contribuabili mici vs mari evazioniști: 7media.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu