--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
Stai puțin, eu pe cine mai cred?
Într-o perioadă în care autoritățile ne-au recomandat cu insistență să folosim geluri UV cu sclipici dezinfectante pe bază de alcool de mai multe ori pe zi, inclusiv pentru copii, acum ne spun că același alcool ar putea fi cancerigen. Cum se face că ieri era „sigur și eficient”, iar azi e „periculos și trebuie reevaluat”? Ce s-a schimbat între timp?
Dezinfectantul „minune” și paradoxul științific
În timpul pandemiei, alcoolul etilic a fost considerat esențial pentru prevenirea infecțiilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îl include pe lista substanțelor esențiale pentru igiena mâinilor încă din anii 1990. Cu toate acestea, în octombrie 2025, un grup de lucru al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) a recomandat clasificarea etanolului ca substanță cancerigenă și toxică pentru reproducere, pe baza unor studii care analizează riscurile consumului oral de alcool, nu utilizarea topică în dezinfectante.
Evaluări și posibile consecințe
Comitetul pentru Produse Biocide al ECHA va analiza această propunere între 25 și 28 noiembrie 2025. Dacă etanolul va fi clasificat drept cancerigen, utilizarea sa în dezinfectante ar putea fi restricționată sau interzisă. Totuși, etanolul ar putea fi aprobat în continuare dacă expunerea estimată este considerată sigură sau dacă nu există alternative viabile.
Întrebări fără răspuns
Cum se face că, în contextul unei pandemii, expunerea repetată la alcool etilic a fost considerată acceptabilă, iar acum, aceeași substanță este pusă sub semnul întrebării? De ce nu au fost luate în considerare riscurile pe termen lung înainte de a promova utilizarea extensivă a dezinfectantelor pe bază de alcool? Aceste întrebări rămân fără răspuns, iar cetățenii se simt confuzi și dezamăgiți.
Concluzie
În fața acestor schimbări de abordare, este firesc să ne întrebăm: „Stai puțin, eu pe cine mai cred?” Dacă ieri alcoolul etilic era considerat un aliat în lupta împotriva infecțiilor, iar azi este privit cu scepticism, ce urmează? Vom ajunge să ne întrebăm și despre alte substanțe care ieri erau „sigure și eficiente” și azi sunt „periculoase și trebuie reevaluate”? Într-o lume în care știința și politica se intersectează adesea, cetățenii au dreptul să ceară transparență și coerență în recomandările autorităților.
Comentarii
Trimiteți un comentariu