--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
În Martorell, lângă Barcelona, primăria a decis să interzică umplerea sticlelor de apă de la fântânile publice. Motivul oficial? Să îngreuneze viața „okupaților”. Da, exact așa: dreptul la apă — un dar al naturii — devine infracțiune și poate fi sancționat cu până la 750 euro. Explicațiile sunt puerile, dar pedeapsa e reală.
Aceeași logică aberantă se extinde la circulația auto. Direcția Generală de Trafic vrea să interzică șoferilor să circule singuri, să limiteze accesul la mașini și să impună baliza V16. Oficial e pentru siguranță, dar prin monitorizare permanentă, statul poate decide când și cine are voie să circule. Drepturile fundamentale devin astfel instrumente de control.
În România, la Lunguletul oamenilor li se cere să plătească pentru apă de irigație. Statul nu face nimic pentru a o livra, dar vrea să încaseze taxe. E simplu: dacă nu construiești infrastructură, nu ai dreptul să iei bani. Apa e un dar al naturii, nu o marfă sau o sursă de venit.
Toate aceste exemple arată același lucru: reguli absurde, justificări puerile și un control ticălos al vieții oamenilor. Fie că e vorba de apa de la fântână, de accesul la mașină sau de taxe pentru resurse neasigurate, realitatea rămâne aceeași: dictatori ticăloși care transformă drepturi fundamentale în instrumente de sancțiune.
Comentarii
Trimiteți un comentariu