Într-o comună din România , la Drăgușeni , o autospecială a pompierilor voluntari , aflată în misiune pentru stingerea unui incendiu, a fost oprită în trafic de poliție. Mașina era achiziționată din Germania , dotată cu semnale acustice și luminoase și, potrivit celor implicați, avea aprobările necesare pentru a le folosi. Se îndrepta spre un incendiu. Undeva ardea ceva. Undeva, cineva aștepta ajutor. Dar, înainte de flăcări, înainte de fum, înainte de urgență, a intervenit rigoarea. Controlul. Procedura. Verificarea. Pentru că, nu-i așa, în România prioritatea absolută nu este întotdeauna viața, ci formularul corect completat. --- Litera legii versus mirosul de fum Oficial, polițistul și-a făcut datoria. A aplicat legea. A verificat documente. A urmat procedura. Nimic de reproșat, la prima vedere. Și totuși, undeva între sirenă și ștampilă, între flacără și proces-verbal, s-a pierdut ceva esențial: discernământul. În orice sistem matur, există un principiu simplu: urgența se pr...
Cum greșesc unii cu tancul și alții cu democrația
Într-o lume normală, o invazie e o invazie.
În lumea noastră, depinde cine intră, unde intră și cum numește intrarea.
Avem două mari școli de gândire geopolitică:
Școala Erorii Istorice
Școala Tranziției Democratice cu Forța
Ambele folosesc armata.
Diferența e doar în comunicat.
---
🇷🇺 Rusia – „Am greșit, dar strategic”
Rusia intră cu tancul într-o țară vecină și spune calm:
> „Nu e război. E o operațiune specială.”
Occidentul explodează:
încălcare a dreptului internațional
crime
agresiune
sancțiuni
conferințe
experți
Putin devine:
> eroarea istorică supremă, omul care a stricat ordinea mondială.
De parcă ordinea mondială era intactă până atunci.
---
🇺🇸 SUA – „Nu invadăm, gestionăm”
SUA intră într-un stat suveran, ridică liderul, îl urcă într-un avion și spune:
> „Ne ocupăm de tranziție.”
Nu e invazie. Nu e război. E mentenanță democratică.
Nu sunt soldați. Sunt consilieri.
Nu e ocupație. E stabilizare.
Nu e jaf. E liberalizare a pieței.
---
🧠 Diferența reală nu e morală. E semantică.
Rusia spune lucrurilor pe nume prost. SUA le spune frumos.
Rusia:
„apărăm interese”
„securitate”
„sfere de influență”
SUA:
„alegeri”
„tranziție”
Rezultatul? Aceeași hartă cu mai mult sânge.
---
⚖️ Dreptul internațional – manual de decor
Dreptul internațional funcționează perfect:
pentru state mici
pentru amenzi
pentru discursuri
Când apar:
petrolul
rachetele
dreptul internațional intră în pauză de cafea.
---
🛢️ Venezuela și Ucraina – două oglinzi
Ucraina:
Rusia intră → invazie
lumea urlă → justificat
Venezuela:
SUA intră → tranziție
lumea oftează → „e complicat”
Complicat nu pentru cei care mor, ci pentru cei care negociază contracte.
---
🧾 Cine câștigă din „erori” și „tranziții”?
❌ Nu poporul
❌ Nu democrația
❌ Nu stabilitatea
✔️ Companiile
✔️ marile puteri
Poporul primește:
promisiuni
inflație
haos
un nou steag pe aceleași probleme
---
🧩 Concluzia amară
Rusia greșește cu bocancul. SUA greșește cu cravata.
Unul e numit invadator.
Celălalt administrator temporar al libertății.
Iar istoria? O scrie cine are:
presa
banii
armata
Restul suntem doar notele de subsol.
Comentarii
Trimiteți un comentariu