--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
Într-un nou episod din telenovela „România, colonie cu acte-n regulă”, guvernul – pardon, Infernul – a decis că prea mult s-au chinuit bieții bogați. Multinaționalele, acele entități fragile care abia supraviețuiesc cu miliarde de euro profit, au fost în sfârșit eliberate de povara odioasă a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Acel 1% mic și insignifiant, pe care-l plăteau chiar și atunci când „optimizau fiscal” până la zero profit, a fost scos din meniul fiscal. Motivul oficial? „Să atragem investiții și să fim atractivi pentru capital.” Motivul real? Să-i facem și mai bogați pe bogați.
Datele reale, dar prezentate fără anestezie
Până acum, companiile mari plăteau minim 1% din cifra de afaceri dacă profitul lor declarat era suspect de mic.
Guvernul a decis să elimine acest impozit.
Consecință directă: pierdere de 3,7 miliarde lei anual la buget.
Consecință indirectă: acești bani se vor scoate din creșteri de TVA, accize, CASS, taxe pe salarii și pe consum – adică exact din buzunarul celor mulți.
Rezultatul:
👉 Multinaționalele își numără banii liniștite.
👉 Românii își numără bănuții, dar nu le mai ajung.
Cine câștigă, cine pierde
Câștigă: corporațiile cu peste 50 milioane € cifră de afaceri. De exemplu, dacă o firmă face 1 miliard € venituri și raportează profit aproape zero, scapă de plata acelui 1% obligatoriu (10 milioane € economisiți dintr-un foc).
Pierde: România reală, unde oamenii se întreabă deja cum să mai achite facturile, în timp ce statul plânge că „nu sunt bani” pentru spitale, școli și pensii.
Satira amară
Este ca și cum statul ar fi spus:
„Bogatul s-a obosit să care sacii cu bani, săracul n-are ce mânca. Soluția? Mai luăm din pâinea săracului ca să nu obosească bogatul.”
Sau, altă variantă:
„De azi înainte, cine are vilă nu mai plătește întreținerea. O achită doar chiriașii de la garsonieră.”
Concluzie
Se confirmă încă o dată vechea lege a junglei fiscale românești: cei mici sunt striviți, cei mari sunt protejați.
Și dacă mai era nevoie de un motto pentru România-2025, el ar putea fi acesta:
> „În infernul fiscal, săracii devin mai săraci și bogații mai bogați. Asta nu e guvernare, e colonizare.”
Comentarii
Trimiteți un comentariu