La noi, în România, progresul vine cu pași mari. Atât de mari, încât piciorul se prinde singur în șiret și cade de trântește cetățeanul direct în ghișeul unde scrie „Program suspendat”.
S-au lansat noile buletine cu cip. O minune a tehnologiei! Cu ele putem intra direct în viitor: semnături electronice, acces rapid la servicii online, protecție antifals. Totul sună frumos în prezentările oficiale. Doar că… cititoarele lipsesc.
Cetățeanul vine mândru cu noul document electronic, îl întinde la ghișeu, iar funcționarul se scarpină în cap:
– „Știți… noi n-avem aparat să-l citim. Nu ne-a dat încă ministerul. Puteți aduce o copie xerox, vă rog?”
Așa se naște noua contradicție românească: buletinul digital, validat cu ștampilă și copie la xerox.
Când statul a zis că trecem la „era digitală”, se pare că a înțeles altfel:
Cetățeanul digital → să-și facă buletin cu cip.
Funcționarul analogic → să ceară dovadă pe hârtie.
Statul → să dea vina pe Uniunea Europeană.
De fapt, nu e prima dată când punem carul înaintea boilor. Mai întâi facem drumuri inteligente pentru mașini electrice, dar nu avem prize. Mai întâi construim spitale regionale pe planșetă, dar nu avem medici. Mai întâi lansăm buletine electronice, dar… n-avem electronicele.
Și uite așa, România devine țara unde viitorul sosește primul, dar infrastructura vine cu trenul personal de Buzău, care întârzie patru ore.
Până una alta, să nu vă mirați dacă la ghișeu vi se cere să aduceți cipul printat color și legalizat la notar. Că doar nu era să facem trecerea la d
igital fără hârtie, nu?
Comentarii
Trimiteți un comentariu