Discursul lui Donald Trump la ONU a stârnit multe reacții, însă două puncte ridicate de el nu pot fi ignorate: politica de energie verde și fenomenul migrației necontrolate.
Energia regenerabilă – între ideal și ipocrizie
În teorie, energia regenerabilă ar trebui să fie un pas înainte pentru omenire. Însă realitatea arată că „salvarea planetei” a devenit mai degrabă un slogan politic decât o soluție aplicată uniform. Europa suportă costuri uriașe, industria este împovărată, facturile populației cresc, în timp ce marile economii poluatoare continuă să ardă cărbune și să construiască centrale.
Ipocrizia este evidentă: dacă nu există o unitate globală în abordarea schimbărilor climatice, atunci sacrificiile făcute doar de o parte a lumii nu schimbă clima, ci doar redistribuie puterea economică.
Migrația – între dreptul la o viață mai bună și realitatea socială
Al doilea punct atins de Trump este la fel de sensibil: imigrația. Deschiderea frontierelor poate părea un act de umanitate, dar are sens doar dacă imigranții se integrează, muncesc și contribuie la societatea care îi primește.
Problema apare atunci când sistemul este abuzat. Dacă majoritatea celor care vin caută doar ajutoare sociale sau, mai grav, aduc criminalitate, atunci țările gazdă nu câștigă nimic, ci pierd siguranță, stabilitate și resurse. În acest context, a opri imigrația ilegală nu mai este o opțiune ideologică, ci o necesitate practică.
Concluzie
Trump a spus fără menajamente ceea ce mulți lideri evită: lumea merge spre haos dacă nu renunțăm la ipocrizie. Nu putem vorbi despre „salvarea planetei” doar pe jumătate, și nu putem accepta o migrație necontrolată care subminează chiar țările ce o tolerează.
Întrebarea rămâne: cine vor fi statele care vor avea curajul să spună deschis aceste adevăruri și să se alăture unor politici coerente – fie în domeniul energiei
, fie al migrației?
Comentarii
Trimiteți un comentariu