Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
România a reușit din nou performanța de a transforma o șansă în datorie publică. Adică, pe scurt:
Granturile PNRR (bani nerambursabili, adică gratis) pentru autostrăzile A7 și A8 s-au evaporat din cauza unor „detalii minore” – adică licitații blocate, proceduri întârziate și lipsă de maturitate a proiectelor.
În loc să recunoaștem gafa, am inventat o „victorie strategică”: vom continua lucrările, dar prin împrumuturi SAFE de la Uniunea Europeană, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Nu uitați: la împrumut se mai adaugă și dobânzile – pentru ca generațiile viitoare să învețe și ele ce înseamnă „responsabilitate”.
Dar să nu fim răutăcioși! Totuși, nu orice țară poate spune că a transformat bani gratis în datorie cu dobândă. Pentru asta trebuie un guvern condus de un olimpic la economie, secondat de cel mai tare contabil al patriei, plus un „Bolojan de serviciu” care știe să explice poporului cum se face o afacere bună: dacă ți se dă pe gratis, refuzi; dacă ți se oferă pe datorie, semnezi imediat!
Cum arată ecuația „olimpică”:
0 miliarde € granturi → pierdute, pentru că… era prea simplu.
+2 miliarde € împrumut → acceptate cu entuziasm, că doar „sunt bani ieftini”.
Dobânzi pe 20–30 de ani → „investiție strategică în viitorul copiilor noștri”.
Și, pentru final, un mic paradox:
Autostrăzile A7 și A8 nu vor mai fi doar pentru șoferii obosiți și TIR-urile din Moldova, ci vor fi declarate „strategice militar”. Practic, dacă drumurile nu vor fi terminate la timp pentru cetățeni, măcar să fie gata la timp pentru tancuri.
Așadar, România își continuă tradiția: când poți să iei gratis, mai bine îți faci un credit. E mai patriotic, că plătești și dobândă, și la urma urmei, ce e viața dacă nu o rată lunară către Bruxelles?
Comentarii
Trimiteți un comentariu