--- Lepre de București Cum un caz medical izolat a devenit încă o perdea de fum într-o țară obosită de propriile crize --- 1. Lead — Cazul de la Cluj și isteria importată în București În ultimele zile, România a fost lovită de o „știre-bombă”: lepra la Cluj. Un caz izolat, tratabil, confirmat la o femeie care lucra într-un salon SPA. Medical vorbind, nimic spectaculos. Dar politic și mediatic, parcă a pornit Apocalipsa: declarații peste declarații, comunicate urgente, miniștri și purtători de cuvânt ieșind la rampă ca și cum ar fi izbucnit o epidemie în centrul orașului. Și nu doar atât — cazul a fost folosit drept muniție într-un climat deja încărcat: proteste, tensiuni pe justiție, scandaluri nerezolvate, demisii fără efect și, în curând, creșteri masive de taxe. În tot acest zgomot, lepra devine doar un titlu util. Restul se joacă în culise. --- 2. Ce este lepra — și ce NU este Lepra, sau boala Hansen , este o infecție bacteriană rară și lentă, care se transmite greu. Nu sare...
🏚️ Cazul blocului din Rahova: de la proprietari la chiriași
În urma unei explozii devastatoare în Rahova, autoritățile au decis demolarea blocului afectat. Guvernul a propus reconstrucția acestuia cu fonduri publice, însă locatarii nu vor mai fi considerați proprietari, ci chiriași pe viață. Această decizie a stârnit revolta locatarilor, care se simt nedreptățiți, având în vedere că au fost proprietari ai apartamentelor lor. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că, din punct de vedere legal, nu există un cadru care să permită acordarea dreptului de proprietate foștilor locatari asupra noii clădiri. Astfel, locuințele vor fi atribuite cu chirie, iar foștii proprietari vor putea solicita cumpărarea acestora ulterior .
---
⚖️ Proprietar pe apartament, dar nu și pe teren
În România, majoritatea locuințelor din perioada comunistă au fost construite pe terenuri de stat. După Revoluție, multe dintre aceste locuințe au fost vândute chiriașilor, dar terenurile au rămas în proprietatea statului sau a autorităților locale. Astfel, chiar dacă o persoană deține act de proprietate asupra apartamentului, nu și asupra terenului, iar în cazul în care imobilul este demolat, dreptul de proprietate asupra apartamentului dispare, iar persoana rămâne doar cu o cotă parte din teren .
---
🏛️ Lipsa unui cadru legislativ clar
Statul român nu dispune de un cadru legislativ coerent care să protejeze drepturile proprietarilor în astfel de situații. Modificările legislative recente, cum ar fi includerea în programul național de consolidare a clădirilor a celor afectate de dezastre tehnice, nu rezolvă problema fundamentală: lipsa dreptului de proprietate asupra terenului. Astfel, proprietarii riscă să devină chiriași în propriile locuințe reconstruite cu bani publici .
---
🧭 Ce ar trebui să facă politicienii
Este imperativ ca politicienii români să adopte măsuri legislative clare care să protejeze drepturile proprietarilor, inclusiv:
Clarificarea statutului juridic al terenurilor: Stabilirea clară a dreptului de proprietate asupra terenului, nu doar asupra apartamentului.
Mecanisme de despăgubire echitabile: Crearea unor mecanisme prin care proprietarii să fie despăgubiți corespun la lazător în cazul demolării imobilelor.
Protecția drepturilor locatarilor: Asigurarea că locatarii nu vor fi transformați în chiriași fără voia lor, în urma reconstrucției imobilelor.
Fără aceste măsuri, românii vor rămâne doar „utilizatori temporari ai unei proprietăți”, fără certitudinea că vor fi protejați în fața autorităților.
---
Pentru o înțelegere mai profundă a situației, vă invit să vizionați următorul material video:
Comentarii
Trimiteți un comentariu