Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
Instructorul auto și vitezomanul – lecții despre siguranță, indiferență și justiție selectivă
Se pare că România produce talente în școala de șoferi… de aventură. La Ploiești, o doamnă care dădea examenul auto pentru a treia oară a reușit să transforme o simplă lecție într-o demonstrație de supraviețuire: a „vrut să‑și omoare profesorul”, adică instructorul auto — și, dacă examinatorul ar fi fost mai atent, poate chiar ar fi „reușit”. Ironia e amară: la examenul în care ar trebui să se testeze capacitatea de a conduce în siguranță, un adult experimentat nu a fost suficient de prezent pentru a preveni un dezastru.
Dar tragediile nu rămân la nivel de glumă amară. La București, o femeie a pierdut viața, iar copilul ei, aflat în primele luni de viață, a ajuns în stare gravă, victime ale unui tânăr care a postat pe internet un videoclip în care apare conducând cu peste 200 km/h. Nu înseamnă neapărat că aceea era viteza la momentul impactului, dar autoritățile nu s‑au sesizat la timp, iar consecințele au fost fatale.
Și aici intervine paradoxul românesc: justiția. Uneori, legea pare să fie interpretabilă în funcție de cine încalcă regulile. La unii, codul rutier devine maleabil: dacă e noapte, se poate circula cu orice viteză, pentru că „drumul e liber” — decizia controversată într-un caz din Iași e dovada. Alteori, nume sonore sau conexiuni influente aduc pedepse cu suspendare, cum a fost cazul lui Mario Iorgulescu, unde moartea unei persoane a fost considerată „eveniment imprevizibil” și pedepsele au fost blânde.
În același timp, cazuri mici sau mediatizate cresc imediat în importanță, iar cei implicați sunt trași la răspundere rapid, în timp ce victimele accidentelor grave rămân doar statistici. Rezultatul? Mortalitatea rutieră în România este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar cetățenii pierd încrederea că legea și statul îi pot proteja.
Așadar, în România, avem instructori neatenți, examinatorii care nu veghează, tineri care se laudă cu viteze extreme online, statul permisiv și justiția selectivă. O combinație care nu face decât să confirme ceea ce oricine privește pe stradă simte: siguranța noastră depinde mai mult de noroc decât de reguli, legi sau responsabilitate colectivă.
Comentarii
Trimiteți un comentariu