Timp de ani de zile, cetățeanului european i s-a servit o imagine simplă și comodă: Rusia este o putere aflată în declin, incapabilă să producă tehnologie modernă, dependentă de componente occidentale și de improvizații demne de un atelier de cartier. Au circulat povești despre cipuri extrase din electrocasnice și despre o industrie militară incapabilă să țină pasul cu lumea modernă. Mesajul era clar: adversarul este slab, înapoiat și depășit. Numai că războiul are prostul obicei de a testa propaganda, indiferent din ce direcție vine ea. După ani de conflict, realitatea s-a dovedit mai complicată. Rusia a demonstrat capacități importante în domeniul războiului electronic, al dronelor, al rachetelor și al apărării antiaeriene. A întâmpinat probleme, a suferit pierderi și a făcut greșeli, dar imaginea unei armate care supraviețuiește doar prin furtul de cipuri din mașini de spălat nu mai pare suficientă pentru a explica ceea ce se vede pe câmpul de luptă. Incidentul dronelor care a...
Cum s-au făcut economii „strategice” în educație: 120 milioane euro din tăierea profesorilor, 920 milioane împrumutate din SUA și 16 miliarde UE „la dispoziție”
România, țara unde banii se învârt ca într-un carusel financiar, a demonstrat încă o dată arta subtilă a prioritizării: economisim 120 de milioane de euro prin… desființarea unor posturi de profesori, dar nu ezităm să împrumutăm 920 de milioane de dolari de la SUA pentru a ne înzestra armata, iar Uniunea Europeană ne pune la dispoziție garanții pentru încă 16 miliarde euro în credite militare.
Într-un scenariu care ar părea absurd dacă nu ar fi real, mii de profesori au fost disponibilizați la începutul anului școlar 2025-2026, în timp ce în sistemul de învățământ nu s-au alocat fonduri suplimentare semnificative. Se pare că în educație, zero mai înseamnă… zero, dar în materie de arme, România se poate lăuda cu un credit de sute de milioane și cu posibilitatea de a contracta miliarde prin garanții UE.
Să facem un mic bilanț:
Economii la bugetul educației: 120 milioane euro, prin reducerea personalului didactic.
Împrumut SUA: 920 milioane dolari pentru echipamente militare (tancuri Abrams, avioane F-35 și alte gadgeturi high-tech).
Garanții UE: acces la până la 16 miliarde euro pentru modernizarea armatei și alte „nevoi strategice”.
Investiții în educație: zero, dar cine mai contează alfabetizarea și viitorul copiilor când putem să ne mândrim cu tancurile?
Ironia nu se oprește aici. În timp ce profesorii se străduiesc să mențină școlile deschise și elevii învățând, statul român preferă să-și imagineze că securitatea națională trece prin tancuri și avioane, nu prin manuale și profesori pregătiți.
În concluzie, România știe să economisească și să împrumute – dar doar în domeniile „cu adevărat importante”. Educația? Eh, poate data viitoare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu