Treceți la conținutul principal

Postări

Statul ca proprietar final

  Există un moment în care o societate trebuie să-și pună o întrebare brutal de simplă: mai suntem proprietari sau suntem doar chiriași ai statului? În România de azi, răspunsul devine tot mai incomod. Pentru că atunci când plătești an de an pentru casa în care trăiești, când munca îți este taxată până la os, iar fiecare produs cumpărat vine cu TVA pe care nu‑l vei recupera niciodată, noțiunea de „proprietate privată” începe să sune a glumă. Proprietatea cu termen de expirare Casa nu mai este un bun definitiv. Este un bun condiționat. O ai atâta timp cât plătești. Nu contează că ai muncit o viață, că ai plătit deja impozite pe salariu, pe materiale, pe utilități, pe fiecare cui bătut în perete. Statul revine anual și îți amintește cine este, de fapt, proprietarul final. Impozitul pe locuință nu mai este o taxă simbolică. Devine o chirie mascată. Obligatorie. Permanentă. Fără legătură reală cu servicii oferite. Plătești pentru dreptul de a rămâne în propria ta casă. TVA – impozitul ...

Ana are OnlyFans

  Ana are OnlyFans… și, serios, e un business În secolul ăsta digital, „Ana are mere” se transformă rapid în „Ana are OnlyFans”. Iar când zic „Ana”, nu mă refer la cineva ficțională — e metafora pentru mii de creatoare (și creatori) care au descoperit că pot monetiza mult mai bine viața lor online decât printr-un job clasic. Cât de mare e OnlyFans acum În 2024, utilizatorii au cheltuit 7,2 miliarde de dolari pe OnlyFans. Numărul conturilor-fan a sărit la 377,5 milioane până la finalul anului 2024 (+24% de la anul anterior). Creatorii (adică oamenii care postează – cum ar fi Ana) au crescut la 4,63 milioane de conturi . OnlyFans ia 20% din totalul plăților, iar creatorii păstrează 80%. În 2024, OnlyFans a plătit creatorilor în jur de 5,8 miliarde de dolari . Profit net pre‑impozitare al companiei a fost de 684 milioane USD . Deci nu e vorba de un moft sau un job „de noapte”, ci de o veritabilă economie creativă, cu cifre la scară corporativă. Și la noi, în România, ...

Scandalul uriaș din fotbalul Turc

  Când Turcia declanșează o anchetă extrem de dură în fotbal — suspendând peste 1.000 de jucători, anchetând sute de arbitri și arestând oficiali — nu vorbim doar despre un simplu scandal de pariuri. Este, de fapt, o demonstrație a capacității instituțiilor de a lovi puternic acolo unde cred că sistemul este corupt. În România, contrastul pare dureros de clar: într-un mediu democratic formal, instituțiile par mult mai lente, mult mai blânde și mult mai dispuse să schimbe regulile decât să pedepsească. Iar asta ridică o întrebare esențială: ce contează mai mult pentru un cetățean — libertatea formală de a alege sau capacitatea statului de a livra bunăstare, ordine și consecințe reale pentru corupție? Acest text analizează scandalul turcesc din fotbal și îl compară cu realitățile din LPF (Liga Profesionistă de Fotbal) din România, pentru a scoate la lumină adevăratele limite ale democrației pe hârtie. --- 1. Scandalul uriaș din fotbalul turc: ce s-a întâmplat și de ce contează 1.1 Su...

Safariul morții

  „Safariul morții”: Italia investighează acuzații cutremurătoare din războiul Bosniei O anchetă tulburătoare la Milano : ar fi existat italieni care au plătit pentru a trage în civili la Sarajevo Procuratura din Milano a deschis recent o anchetă inedită și greu de imaginat, legată de evenimentele tragice din timpul războiului din Bosnia și Herțegovina (1992–1995). Potrivit mai multor publicații italiene — ANSA , Corriere Nazionale și La Repubblica Milano — ancheta vizează presupuse cazuri în care cetățeni italieni ar fi plătit pentru a participa la așa-numite „safariuri ale morții” în timpul asediului de la Sarajevo. Anchetatorii italieni verifică acum declarațiile scriitorului și jurnalistului Ezio Gavazzeni , care susține că a intrat în posesia unor dovezi și mărturii potrivit cărora „grupuri de italieni ar fi plătit pentru a merge să tragă asupra civililor, în schimbul unei sume de bani”. Potrivit denunțului, aceste fapte s-ar fi petrecut sub protecția unor miliții sârbe în ...

Captarea CO₂ din oceane și ipocrizia tehnologică

            O echipă de cercetători din China ( Shenzhen Institutes of Advanced Technology și University of Electronic Science and Technology of China ) a dezvoltat un sistem care preia CO₂-ul dizolvat în apă de mare și îl transformă în plastic biodegradabil . Cum funcționează: Apa de mare trece printr-un reactor electrochimic cu cinci camere , unde carbonatul și bicarbonatul dizolvați se transformă în gaz CO₂. Gazul CO₂ este separat printr-o membrană și redus la acid formic cu un catalizator pe bază de bismut. Acidul formic este folosit de bacterii modificate ( Vibrio natriegens ) pentru a produce acid succinic, precursor al plasticului biodegradabil polybutylene succinate (PBS). Rezultate: Captare de ~70% din CO₂-ul dizolvat. Funcționare continuă peste 530 de ore cu apă de mare reală. Cost estimat: aproximativ 230 USD per tonă de CO₂ captată. Avantaje Oceanul absoarbe deja CO₂ în exces, iar sistemul transformă carbonul într-un material ...

Vânzarea TikTok – o afacere tumultoasă

  Vânzarea TikTok – o afacere tumultoasă, cu algoritmi , geopolitică și… 30.000 de conturi din viitor Când vine vorba de vânzarea TikTok, nu mai vorbim despre o simplă tranzacție comercială. Nu e ca și cum ai cumpăra o bucată de metal: „ăsta e metalul, cântărește atâta, dă-mi banii și pleacă”. Nu. Aici e cu cântec. Cu algoritmi, cu reglementări, cu suspiciuni de spionaj , cu presiuni politice și, mai nou, cu personaje românești gata să revendice o felie din „masa succesorală digitală”. De la Beijing la Washington , toată lumea negociază ceva: unii cumpără un produs, alții cumpără acces, iar restul speră că, măcar, mai pot prinde un like înainte să se închidă aplicația. Dar, potrivit unor revelații made in România, totul ar putea căpăta o întorsătură neașteptată: dacă autoritățile noastre reușesc să demonstreze că fostul candidat la președinție Călin Georgescu avea aproximativ 30.000 de conturi — da, treizeci de mii! — create înainte ca TikTok să existe oficial, atunci omul ar put...

21 noiembrie: ziua briciului lui Bolojan

  21 noiembrie: ziua briciului lui Bolojan și a sancțiunilor internaționale Se apropie 21 noiembrie 2025 , ziua fatidică în care rafinăriile Lukoil din România și Bulgaria ar putea intra în „modul sancțiuni”. Și, cum știm cu toții, în România asta înseamnă că briciul lui Bolojan s-ar putea pune iar la treabă — sau poate pixul, combinele, unelte de mare precizie administrativă… depinde de zi. Pe de o parte, sancțiunile americane și britanice fac ravagii în birourile Lukoil. Pe de altă parte, vecinii bulgari par că se descurcă mai bine — poate pentru că au învățat că atunci când vine vorba de petrol rusesc, cel mai bun plan e să zâmbești, să aperi stocurile și să nu te bagi prea mult în jocuri politice complicate. În România, însă, situația e… clasic românească: autoritățile știu ce trebuie făcut, planuri există pe hârtie, dar în viața reală toți așteaptă briciul lui Bolojan. Soluția? Creștem prețul la combustibil și tăiem consumul — o combinație simplă și eficientă, dar cu efecte...

Când binele devine o meserie de lux

           De ani buni, ONG-urile au fost prezentate ca sufletul societății civile – acea voce care vine din afara politicului și care luptă pentru oameni, transparență și dreptate. Dar ce se întâmplă când acea voce ajunge la putere? Când „salvatorii” se transformă în decidenți, iar moralitatea lor intră în același joc al privilegiilor și salariilor grase? Recent, cazul vicepremierului României, Oana Gheorghiu , fostă figură centrală într-un ONG cunoscut pentru campaniile de construcție de spitale, a ridicat multe semne de întrebare. Potrivit mai multor surse, salariul pe care și-l acorda în cadrul organizației era între 4.000 și 5.000 de euro lunar. Un venit comparabil cu cel al unui ministru, dar provenit din donațiile oamenilor obișnuiți — aceia care puneau câte 10 sau 20 de lei „pentru binele comun”. Și aici apare întrebarea morală, nu doar financiară: Poți trăi ca un CEO din banii celor care cred că donează pentru bolnavi, copii și spitale? Sau, altf...

Liga Imunității Naționale

           Când fotbalul devine Constituție și fiecare prelungire e o ordonanță de urgență În România, nu doar legile se schimbă ca vremea — și mandatele se pot prelungi dacă ai suficientă influență și o mână de cluburi obediente. Ultima mostră de „creativitate administrativă” vine dinspre Gino Iorgulescu , președintele etern al Ligii Profesioniste de Fotbal, omul care, de peste un deceniu, conduce competiția ca pe propria curte din Pipera . Problema? Legea nu îi mai permite un nou mandat. Soluția? Evident — să schimbăm legea. Că doar trăim într-o țară în care regula e opțională, iar excepția e politică de stat. --- Fotbalul și ciocănelul CCR În timp ce lumea vorbește despre crize, inflație și democrație în derivă, în România avem un subiect de importanță constituțională: Poate sau nu poate Gino să mai candideze? Dacă ar fi după logica fotbalului românesc, răspunsul ar fi simplu: „Depinde cine fluieră finalul.” Deja se așteaptă ca judecătorii Curții Constit...

🌀 „Nebunul care vedea prea departe

🌀 „Nebunul care vedea prea departe” – Călin Georgescu , de la profetul ridiculizat la viziunea validată (sau cum o idee aruncată în derâdere a devenit strategie europeană) Pe vremuri, când un om vorbea despre independența României, despre coridoare Caspice și despre resurse proprii, se spunea că e „dus cu pluta”. Astăzi, aceleași vorbe sunt scrise în documente europene, rostite la Bruxelles cu aplomb și ambalate sub eticheta de „autonomie strategică”. Ironia istoriei? Nu. Doar ciclul etern al ignoranței românești. 🔹 Capitolul I – Când viziunile se numeau „alucinații” Prin 2010–2015, Călin Georgescu, expert ONU în dezvoltare durabilă, spunea lucruri „periculoase”: că România ar trebui să fie poarta dintre Asia Centrală și Europa, că portul Constanța ar putea deveni un hub energetic și logistic pentru întreaga regiune, și că țara trebuie să își construiască autonomia alimentară și energetică. Într-o Românie captivă în lozinci politice și contracte străine, aceste idei păreau... blasf...

Frații Pavăl vor sa cumpere Carrefour România

  De ce ar fi o șansă ca frații Pavăl să cumpere Carrefour România România ar putea trăi, în sfârșit, un moment rar: o mare companie internațională se retrage, iar în locul ei nu intră alt gigant străin, ci o firmă românească serioasă, cu capital curat și cu experiență reală în construcția unui brand de succes. Frații Pavăl – proprietarii Dedeman – și-au arătat intenția de a cumpăra rețeaua Carrefour România . Și, oricât de surprinzător ar părea, ar putea fi una dintre cele mai bune vești economice ale ultimilor ani. De ce pleacă grupul Carrefour De ceva timp, grupul francez Carrefour își reduce prezența în mai multe țări. După ce a ieșit din China , Taiwan , Rusia și chiar din unele piețe europene, acum se pregătește să plece și din România. Nu e vorba de o criză peste noapte, ci de o strategie planificată. În spatele deciziei sunt câteva cauze clare: Divizarea averii între moștenitori. Grupul Carrefour este încă, în mare parte, controlat de familiile fondatoare. Pe mă...

Cazul Oanei Gheorghiu și propaganda „mâinii curate”

  Când activismul devine armă politică. Cazul Oanei Gheorghiu și propaganda „mâinii curate” În ultimele zile, România a fost din nou scena unei controverse care spune mai multe despre ipocrizia politică decât despre justiție. Oana Gheorghiu , vicepremier și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață , a declarat public că „unii magistrați iau de la gura copiilor”. O frază aparent emoțională, dar care – analizată la rece – lovește direct în încrederea publicului în sistemul judiciar și transformă o cauză nobilă într-un instrument de presiune politică. De la activism la guvernare – o linie care nu se mai poate traversa emoțional Cât timp Oana Gheorghiu era doar activistă civică, o astfel de declarație putea fi privită drept o reacție sinceră, chiar dacă discutabilă. Dar în momentul în care devii vicepremier , nu mai vorbești în nume personal. Fiecare cuvânt devine poziție oficială a Guvernului . Prin urmare, afirmația că „magistrații iau de la gura copiilor” nu mai e o simpl...

SpiderWeb

  Atacul hibrid adevărat și cel inventat: lecții din SpiderWeb și politica românească 1. Operațiunea SpiderWeb – un atac hibrid real În iunie 2025, Ucraina a lansat „Operation SpiderWeb”, o acțiune militară sofisticată care a demonstrat ce înseamnă un atac hibrid veritabil : Drone FPV de mici dimensiuni, transportate clandestin în interiorul Rusiei. Lovituri simultane asupra mai multor baze aeriene strategice, la sute de kilometri de front. Distrugerea sau avarierea a zeci de aeronave strategice rusești , inclusiv bombardiere și aparate de supraveghere. Planificare complexă, logistică ascunsă și coordonare între echipe de teren, operatori și surse de recunoaștere. Toate acestea reprezintă combinarea elementelor militare, informaționale și logistice – exact definiția unui atac hibrid real. Impactul a fost măsurabil, iar efectele asupra capacității militare rusești au fost imediate și vizibile. --- 2. Atacul hibrid inventat – cazul electoral din România În contrast, termenul de „a...

2 ani de liniște

 📰 2 ani de liniște . Cum a fost cumpărată tăcerea profesorilor din România Într-o vară aparent liniștită, pe 9 iulie 2025, s-a semnat un document care ar putea părea banal pentru mulți: noul Contract Colectiv de Muncă Unic la nivel de Sector de Negociere pentru Învățământul Preuniversitar . În realitate, acest act marchează unul dintre cele mai tăcute, dar eficiente, atacuri la adresa libertății sindicale din România post-decembristă. 🔒 Pacea impusă prin semnătură În paginile contractului, la o primă vedere, nu apare niciun cuvânt care să interzică greva. Însă o frază aparent inofensivă schimbă totul: > „Părțile semnatare se angajează să nu declanșeze conflicte colective de muncă pe durata prezentului contract.” Tradus juridic, asta înseamnă că federațiile sindicale care au semnat renunță la dreptul de a face grevă pentru următorii doi ani, adică exact durata contractului. Este o capcană legală perfectă: dreptul la grevă, garantat de Constituție, nu e interzis prin lege — ci...

Ray Dalio

  Ray Dalio: Omul care vede economia ca pe o mașinărie perfectă și cum să navighezi în viitor Ray Dalio este unul dintre cei mai influenți investitori și antreprenori ai lumii contemporane. Fondator al Bridgewater Associates , cel mai mare fond de hedging din lume, Dalio a transformat o viziune clară asupra economiei în principii de viață și afaceri ce pot fi aplicate de oricine, indiferent de venit sau nivel profesional. Viața și principiile de afaceri Ray Dalio s-a născut în 1949 în New York și a arătat de timpuriu o pasiune pentru investiții și piețele financiare. La 12 ani a cumpărat primele acțiuni și de atunci nu a încetat să studieze mecanismele economice. Principiile sale de afaceri se bazează pe trei idei-cheie: Realism radical Dalio promovează abordarea „radicalmente realistă”: să privești lucrurile exact așa cum sunt, fără să te păcălești. În Bridgewater, angajații învață să confrunte adevărul, indiferent cât de inconfortabil este, și să ia decizii bazate pe fa...

Italia a dat tonul: radarele nu mai sunt capcane fiscale

De ce radarele nu mai trebuie să fie o sursă de bani, ci o sursă de siguranță Italia a dat tonul: radarele nu mai sunt capcane fiscale, ci instrumente reale pentru siguranța publică. --- Când Italia a decis să schimbe regulile privind amplasarea radarelor de viteză, mulți au crezut că e doar o mișcare politică de imagine. În realitate, e o revoluție mică, dar necesară: pentru prima dată, un guvern recunoaște deschis că radarele au fost folosite ani la rând nu pentru a proteja vieți, ci pentru a umple bugete. Începând din 2024, radarele italiene pot fi instalate doar acolo unde există riscuri reale de accidente, nu oriunde administrația locală vrea să mai strângă niște bani. Mai mult, fiecare radar trebuie: să fie semnalizat clar prin panouri vizibile cu mult înainte; să fie înregistrat într-un registru național gestionat de Ministerul Transporturilor ; să fie amplasat numai pe drumuri unde reducerea vitezei are o justificare logică (de exemplu, nu mai sunt permise radare pe străzi c...

Vândută pentru 5.000 de euro și cinci sticle de whisky

  Vândută pentru 5.000 de euro și cinci sticle de whisky. Europa care n-aude când sărăcia are accent estic O știre aparent măruntă, pierdută printre scandaluri politice și promisiuni electorale, a trecut ieri aproape neobservată. În Les Borges Blanques , provincia Lleida, o fată de doar 14 ani a fost vândută de propriii părinți pentru suma de 5.000 de euro, cinci sticle de whisky și câteva alimente de bază. „Tranzacția” avea un scop: căsătoria copilului cu un tânăr de 21 de ani. Fata provenea dintr-o familie romă originară din România, stabilită de câțiva ani în Spania. A fost adusă în Catalunya și pusă să cerșească pentru familia cumpărătoare. Cazul a ieșit la iveală doar după ce serviciile sociale au observat nereguli și au alertat autoritățile. Guardia Civil și Mossos d’Esquadra au intervenit, arestând părinții și pe cei implicați în „cumpărare”. Copila se află acum într-un centru de protecție a minorilor. O poveste care ar trebui să zguduie conștiința publică. Și totuși, apro...

Orezul – aliment sănătos sau periculos ?

 🍚 Orezul – aliment sănătos sau periculos ? De ce trebuie consumat moderat și păstrat corect Orezul e considerat unul dintre cele mai simple și sănătoase alimente. Se digeră ușor, merge cu orice fel de mâncare și pare inofensiv. Dar adevărul e că, deși orezul este o sursă excelentă de energie, poate deveni periculos dacă este consumat în exces sau păstrat necorespunzător. --- 🔹 Orezul – sursă de energie rapidă Orezul conține în principal amidon , un carbohidrat complex care se transformă rapid în glucoză – combustibilul organismului. De aceea, orezul oferă energie imediată și e perfect pentru sportivi sau persoane active. Problema apare atunci când e consumat zilnic și în cantități mari, fără echilibru alimentar. --- 🔹 De ce orezul ridică glicemia Mulți cred că doar zahărul alb crește glicemia , însă și orezul face același lucru. Amidonul din orez se descompune în glucoză, iar în special orezul alb are un indice glicemic ridicat – adică duce la o creștere rapidă a zahărului di...

📰 Dublul standard

 📰 Dublul standard și jurnalistul pedepsit pentru o întrebare normală Cazul jurnalistului italian Gabriele Nunziati a devenit un simbol al felului în care libertatea presei se lovește astăzi de zidurile invizibile ale dublului standard politic. Nunziati lucra pentru agenția Agenzia Nova și, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Comisia Europeană la Bruxelles , a pus o întrebare simplă, dar incomodă: > „Ați spus de multe ori că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucția Ucrainei . Credeți că și Israel ar trebui să plătească pentru reconstrucția Gazei , având în vedere distrugerile civile pe care le-a suferit?” O întrebare legitimă, într-o Europă care se prezintă ca bastion al libertății de exprimare și al valorilor democratice. Dar realitatea a fost alta: la doar două săptămâni după conferință, jurnalistul a primit un e-mail prin care i se comunica încetarea colaborării. Motivul oficial: întrebarea sa ar fi fost „tehnic incorectă”. Dublul standard în toată sp...