Lecția de economie pe care o înveți la pompă Dacă te uiți la prețul carburantului din ultimii ani, observi un fenomen curios: prețurile urcă imediat când apare o criză, dar când criza trece, ele rămân aproape la fel. După începutul Russian invasion of Ukraine, prețurile la carburanți au sărit brusc. Explicația oficială a fost simplă: energie scumpă, piață tensionată, logistică mai dificilă. Problema este că multe dintre aceste costuri au scăzut ulterior. La pompă însă, scăderea este mult mai timidă. Economiștii au chiar un termen pentru fenomenul acesta: „ rocket and feather ” – prețurile urcă ca o rachetă și coboară ca o pană. Companii mari precum Repsol au ajuns să domine piața energetică din S pania, iar într-o piață dominată de câțiva jucători mari, reacțiile de preț sunt deseori sincronizate. Asta creează o situație paradoxală: apare o criză → prețul urcă imediat costurile scad → prețul rămâne ridicat se găsește o nouă justificare: taxe, logistică, tranziție verde, combustib...
Ana are OnlyFans… și, serios, e un business În secolul ăsta digital, „Ana are mere” se transformă rapid în „Ana are OnlyFans”. Iar când zic „Ana”, nu mă refer la cineva ficțională — e metafora pentru mii de creatoare (și creatori) care au descoperit că pot monetiza mult mai bine viața lor online decât printr-un job clasic. Cât de mare e OnlyFans acum În 2024, utilizatorii au cheltuit 7,2 miliarde de dolari pe OnlyFans. Numărul conturilor-fan a sărit la 377,5 milioane până la finalul anului 2024 (+24% de la anul anterior). Creatorii (adică oamenii care postează – cum ar fi Ana) au crescut la 4,63 milioane de conturi . OnlyFans ia 20% din totalul plăților, iar creatorii păstrează 80%. În 2024, OnlyFans a plătit creatorilor în jur de 5,8 miliarde de dolari . Profit net pre‑impozitare al companiei a fost de 684 milioane USD . Deci nu e vorba de un moft sau un job „de noapte”, ci de o veritabilă economie creativă, cu cifre la scară corporativă. Și la noi, în România, ...