Au trecut multe articole, multe ore petrecute în fața tastaturii și multe speranțe că un dialog sincer mai poate schimba ceva. Astăzi am ajuns la concluzia că este timpul să fac un pas înapoi. Am început acest blog din pasiune. La început scriam bancuri și lucruri ușoare. Mai târziu am început să scriu despre politică, despre societate și despre tot ceea ce mi se părea că nu funcționează. Am făcut-o fără pretenția că dețin adevărul absolut, ci cu speranța că opiniile diferite pot naște discuții inteligente. Din păcate, am descoperit că, de cele mai multe ori, nu mai există dialog. Dacă doi oameni au opinii diferite, rareori încearcă să le compare sau să le susțină cu argumente. Mai des se ajunge la etichete, la certuri și la încercarea fiecăruia de a demonstra că numai el are dreptate. În același timp, experiența mea cu blogul m-a dezamăgit. Am avut perioade în care site-ul era indexat fără probleme, iar ulterior au apărut dificultăți tehnice de indexare pe care, deși am încercat să le...
Resursele strategice şi jocurile de putere: aurul, suveranitatea şi riscul „blocării” În timp ce majoritatea politicienilor vorbesc despre „suveranitate” ca despre un concept abstract, realitatea spune altceva: suveranitatea adevărată înseamnă controlul asupra resurselor tale esenţiale – aur, energie, industrie, apă – altfel eşti la mâna altora. Iar istoricul recent demonstrează că această idee nu e teorie, ci joacă de putere cu mize reale. „Depozitezi aurul şi altul decide când îl poţi accesa” Un exemplu emblematic: Bank of England (Banca Angliei) a refuzat să dea înapoi aurul deţinut pentru Banco Central de Venezuela ( BCV ) – aproximativ 31 de tone depozitate la Londra – invocând faptul că guvernul venezuelean condus de Nicolás Maduro nu era recunoscut pe plan internaţional de către Marea Britanie, care susţinea că doar tabăra opoziţiei (Juan Guaidó) avea legitimitate. Deci: aurul e acolo, dar accesul e blocat. Acest fapt creează precedentul: depui rezerva în ţara A,...